Postãrile scurte pot sã foloseascã formatul scrisorilor şi al comunicãrii personale (cititorul lui Wallace, canadeza, Jolley—care chiar şi citeazã scrisori: pe ale Maicii Maria—lucruri care sã ne inspire scrisul şi activitatea), sau al jurnalelor (Bloy, Rainer, R. Petrescu, Renard, ‘Morgan’), sau al eseisticii (eseiştii autohtoni, Chartier, Watson, Kurp), sau al analizei (hispanicul, patrologul, malaezianul, baptistul), sau al caracterizãrii succinte, lapidare (Horguelin, patrologul, cititorul lui Wallace), sau al discuţiei teologice (cititorul lui Wallace), sau al reflecţiei concise şi pãtrunzãtoare (Ep. Sigrist), sau al tematicii cinefile (Larcher), sau al comentariului, glosei, adnotãrii (Coleridge), sau al înregistrãrii conversaţionale a unei impresii (romancierul Williams), sau al vervei umoristice şi digresive (evreul canadez), sau al remarcii originale, sau al adnotãrii a ceva interesant, gãsit, sau al pamfletului (evreul canadez despre Olivia Munn, etc.).
Formatul poemului în prozã (Rimbaud, Gracq, De Quincey) e unul distinct—la fel ca şi acela al carnetului (Gracq, Schopenhauer, Montherlant, Rozanov, Weininger, Simmel).