Vin., cãtre 8 ¾--al treilea rând de cafele al zilei.

Enorma trufie a ratatului, drapatã în ipocrizia posomorârii, orgoliul monstrous, obtuzitatea moralã, dizempatia.

Sb., dupã 5 seara—cafele& muzicã.

Experimentalismul blazat şi placid al anilor ’70—rock—ul experimental, dezabuzarea ironicã a încercãrilor. Nesatisfãcãtor afectiv, frivol şi amuzant, rococo lipsit nu de suflet—ci de suflu, de vlagã. Artizanat neglijent, relaxat.

Efortul nu trebuie sã fie nici difuz, nici crispat. Efortul difuz e în bunã mãsurã irosit.

Marina …& Lizard. Jones.

Trecerea în pl. II.

Sb., de la 7 seara—al doilea rând de cafele al zilei& muzicã.

Nici acum, nici la 34 de ani (≠--munte, douã congrese, franceza, manualul). ‘Am vãzut cã m—ai sunat’&

Muzicalitatea. Disonanţe. Docilitatea şi credulitatea.

O plãcere foarte purã a rock—ului mi—au dat—o ….

A rezuma, pe scurt, lapidar, o nuvelã. Cum am ajuns sã gãsesc referinţa, la dublinez.

Ca şi puritate a simţirii, trãirii, concizie şi limpezime a expresiei. Gândul cã ‘Morgan’ inspirã mai degrabã postãrile scurte—întocmai ca jurnalele—diacronicul—nu formatul. Eseurile lapidare. Alineate. Gr.& friesianul. Patrologul. Racursiul. Catolicul BW. Toana. Înregistrarea unei trãiri. Tempo& eseuri.
Cehul. Scânteierea formei. Prezentul. Presupunerea falsã. Eseuri scurte. Alineate. Gr.& cehul.

Lucrurile acestea se întâmplau când aveam 32, 33, 34 de ani; nu înţeleg aferarea tinereascã, vioiciunea, etc..
Scopul cuiva n—ar trebui sã fie acela de a fi înţeles, sau aprobat, sau încuviinţat de cineva—ci sã trãiascã, sã cunoascã bucurii—asta e mai important, e mai binele existenţei.

Gradarea e în rezultate, nu în acţiuni.

Dum., cãtre 5 ½ seara—o cafea (Jacobs, beige)—şi muzicã.

Stilul, Cehov—griul, cenuşiul—fãcut sã sune ca un defect, ca o carenţã—meritul, poate însemna relaxare—superstiţia

Dum., de la 9 seara, citit. Chinezul laureat& hexametrii. La 3 s.. Substratul.. scrisul—la 2 s.. Dosul copilei. Pe fazã. Semitonul. Vreme. Ritm. Risipã. La 12 z.. Ed.. Motivele …. Conferinţã. Pantã. Dosul blondei. La 9 z.. 5 z. (vin.―›mi.). 4 z.. (vin.―›marţi, copila, privirea, rulouri …―›ieri). frigul. La 9 z.. La 12 z.. Desuetudinea. Licãrul, rana, urmã, ipoteza cã …. Ridicolul. Partea de adevãr. Ruşinea. A înţelege. Maşina. Destãinuirea. Formatul. Formã. Ruşii—Go., Ro., Pl.. Biografii. Muzicã. Tomism. Articole de muzicã.

Posesia fantomaticã, vagã.
Coaforul& culoarea. Masajul. Gazelã.

Nãlucirile izolãrii& fantasmele fricii& interiorizarea. Rãdãcina.

Precizia. Afganul. Ştiinţe.

Genealogia.

De disperare m—a salvat, azi (luni), imaginea a douã femei—adulta blondã din lunea ult. a lui sept. (24 sept., cred), cea cu fiicele, din care una vioaie—şi R.. False dileme, generate de apatie—fantasme ale apatiei.

Sunt un ascultãtor avid de mixuri pentru dans, mixuri pentru discotecã.

Stârpitura sinistrã. Pregãtitã sã—l întâmpine pe Mântuitorul. Atunci când la uşã va ciocãni Însuşi Mântuitorul, sã nu ţâţãi agasatã, fiindcã e mitocãneşte.

Marţi—trei rânduri de cafele.

Prãdat de douã l..

Intonaţia de nebun certãreţ. Ura, ranchiuna sunt însãşi neputinţa, vidul.

Mi. seara, pui şi pilaf; azi, melci cu caşcaval, douã rulouri cu mere, etc..

Ostilitatea, nepãsarea strivitoare, apelul, etc.. Biletul cerut.

Critica literarã nu e un act unitar, nici un singur gest; poate fi exegezã, sau aprecierea obiectivã a unor însuşiri literare, etc.. Puţini ştiu sã nu transforme conştientizarea disparitãţii, în rechizitoriu. Sã nu formuleze indiferenţa ca pe defectul scrierii care nu le e adresatã.

Sunt conştient, cel puţin în teorie, de limitãrile experienţei estetice, de accidentalul ei, de rolul dispoziţiei, de dispoziţia vremelnicã.

Treptele criticii—de la caracterizarea imparţialã, evaluarea neutrã, când nu existã însufleţirea aparte, pânã la exegeza provenitã din acordul multiplu cu o operã.

4 l. de muzicã, din nov.. Paletã& crisparea—de la caracterizarea afectivã, la …. Nefanatizat.

Cf. ieri—9 x 2 mil..

Mi., dupã 9 ½ seara—al treilea rând de cafele al zilei. Amorţit. Mâinile îngheţate.