Citind rândurile catolicului Watson despre ‘Învierea’, par sã—mi amintesc, foarte vag, alte disonanţe, alte erori de gust flagrante, cu alte cuvinte, alte aprecieri diametral opuse alor mele—alte cazuri asemãnãtoare, alte exemple de divergenţe estetice flagrante, ceea ce e o pârghie, îmi aminteşte egalii, faptul cã nu e decât un seamãn, are ingenuitatea prejudecãţilor şi a mãrginirii şi e înclinat cãtre ranchiune vindicative, ‘achitã poliţe’, pedepseşte, etc.. Existã ceva pueril în vindicativitatea lui.

Vin.—cinci covridogi—banane, lapte bãtut, cola, cafele—125 de mii, şi douã bonuri. Piept de porc& mazãre. Pilaf. Pui. Salate de pui.

Vin., ascult de câteva ori ‘Breathe’, hit—ul (potenţial, mãcar) recomandat de catolicul Watson. Toana.

Nesinceritatea trãirii—a plãcerii, bucuriei, etc..

Vin. seara, de la 6 ¼--cafele& muzicã.
De la 8 ¼ seara, al doilea rând de cafele al zilei—şi muzicã, industrialul de sb..

Tel.. Examene. Manuale. Casã. Falusul. PF. La 11 z..
Gazetãria. Genuri—ca la H.. Subiecte …. Subiectul …. Dieta. Genuri& poezia& piese (şi reprezentaţii)& muzicã& subiectul …& gândirea. Ca LW. Gr.. Romane. Bloguri …--azi, LNT, H., albume ….

H. ca triplã inspiraţie—îmi inspirã scrisul despre literatura de gen (de consum, popularã, de plajã, de aeroport, etc.; v. şi Gr.)—despre muzicã, albume—şi despre cinema.
Multe din postãrile lui despre muzicã sunt cronici de muzicã, el le numeşte ‘recenzii’ (v. Measha, Morton), cãrora le—a modificat întrucâtva formatul (--adicã, discul nu mai e enunţat ca pentru cãrţi, ci de la început, din capul locului--).

Sentimentul, sau trãirea, unor lecturi filozofice—nu atât H.—cât tânãrul Eliade, despre IK sau Aristotel, în jurnalul indian—sau chiar Ep..
Ep.—şi despre genuri—omis. Lapsusul.
Gr..

Pagina rezumativã, schiţarea unor trãiri—ca la Renard, Bloy, Rainer—chiar Radu P., despre Croce—Ep.—trãirea. Nu impresii, ci sentimentul dat, dinamica trãirii.

Tonul ranchiunos, dezagreabil, ostil, apãsãtor, pornit, înverşunat, cu care unii înţeleg sã critice o carte—întãrâtarea, aţâţarea rea, etc..

Experienţa preliminarã, şi aceea concludentã.

Nastiness. Nasty. Confundasem nasty cu naughty.

Stupiditatea isteaţã, prostia deghizatã ca isteţime—isteţimea obtuzã.

Pierderea simţului diferenţei dintre surogat şi autentic.

Imbecilul B. Johnson confundã, scriind despre ‘Orbirea’, fabula, cu parabola—şi crede cã ‘Orbirea’ poate sã fie o … fabulã, credinţã bizarã.

Porfir a fost un Kant—sau Frege—al vremii sale; credea în învierea fizicã—credeau şi arienii, adopţioniştii, etc.. Nu era un test al dumnezeirii cuiva.

Sb. seara, dupã 5 ½--cafele& muzicã—întâi Coltrane.
3 x H.& genuri& dieta& rezumate& H. despre muzicã& albume& paletã muzicalã& asortarea& evreul canadez. Schiţa paletei. La 11 z., cred. Rezumate.

Armeanul interb.& KH. Petiţia de principiu.

Încercarea de a da o interpretare strict imanentistã, mundanã, afirmaţiilor religiei, ca Hegel, Noica sau Chartier, Hegel ilustrând un imanentism intuitiv, oracular, nu raţionalist, e numai parţial izbutitã, ceva îi scapã; dar e şi drumul meu în filozofie. E vorba de rãstãlmãciri, de neasumare.

Sb., de la 7 ½ seara—al doilea rând de cafele al zilei.

Pãsãrile vãzduhului şi crinii câmpului nu au soarta privilegiatã pe care le—o atribuie Iisus.

Sb., reluând listele evreului canadez.

3 x mi. seara—scuarul, mailul, tel., orã—plusarea—copile—tel. de mi.. III, cf. joi. Biletele …. Orgoliu …& tel., azi& copile& ‘90& ’91, ‘92& blonda aparte& ruşinea, maşina, rastelul& copile& blondele.

SF—ul vehiculat de evreul canadez—L. Brett, Anderson (nu remarcasem!), R. M. Williams, Ph. Gotlieb, C. J. Dorsey—şi H. Harrison.

Albume—foc şi rock—titluri ca motto—uri—coperţi de albume—nume de trupe—etc..

Sb.—Coltrane, Califone.
Dum.—Califone, Unwound, Mekons, Morrissey, The Smiths, The Stranglers.
De atâtea ori, prima impresie e şi cea mai înşelãtoare; tind sã nu am încredere în prima impresie, corectitudinea ei fiind o funcţie a experienţei, a deprinderii—aşa cã prima impresie funcţioneazã când existã experienţã. Mintea opereazã cu limbaje, care trebuie învãţate mai întâi.