‘Din plinãtatea Duhului Sfânt’. Un blog de literaturã şi psihologie. Tablete, eseuri, analize, racursiuri, adnotãri
duminică, 9 decembrie 2012
Probabil cã cel mai bun repertoriu Ministry e acela mai puţin ştiut—‘Paint It Black’, ‘Deity’, neapãrat ‘Lava’, chiar ‘Worthless’, întrucât hit—urile lor (vorbesc ca despre o trupã, nu ca despre un compozitor) sunt mai vulgare, chiar uşor dezamãgitoare—şi boante, dar probabil e şi o muzicã pentru care trebuie deprindere—adicã, treptat au ajuns sã—mi placã tot mai mult, aşa cum nu—mi prea plãcuserã la început; cu vremea, am ajuns sã nu mai am încredere în—şi sã nu mai caut decât—muzica pentru care e cerutã deprindere—adicã, muzicã diferitã de la un ascultãtor la altul, nu e cazul sã ne exprimãm impersonal, de parcã ar fi aceeaşi muzicã pentru care sã fie necesarã deprinderea oricui—muzica pe care—o descoperi treptat, ţi se dezvãluie gradual. Prima experienţã de acest fel am avut—o în toamna lui ’93, cu o culegere de muzicã grunge—am avut nevoie de câteva audiţii, pentru a o—nţelege.
Vin. seara, am reluat cântecele Fear F.—cele şaisprezece, plus douã clipuri. Câteva cântece au, într—adevãr, o tentã industrial, sau vag experimentalã—dar nu e ceea ce mã aşteptasem eu—cel mai adesea, e death din cel mai abraziv, ca atare: tern şi inexpresiv—natura abstractã a acestei nãscociri anoste, psihotice, lipsite de inventivitate—nu—mi spune mai nimic—‘Frequency’, de ex., schiţeazã întrucâtva ceea ce ar putea sã fie death—ul industrial—‘I. Wounds’ aminteşte de L. Park—e disco death, death pentru discotecã. ‘Acres …’ seamãnã un pic cu ‘Wounds’, iar ‘Empty …’ îmi place foarte mult, mai presus de alte cântece ale lor, şi ‘Millenium’ are semitonuri Metallica nete, ca regulã empiricã sunt mai bune cântecele de peste 3 min.; mixurile—semnate de Urban Assault, Falling Deeper (care mixeazã tocmai cântecul despre coborâre!)—sunt, desigur, altceva, şi mult mai savuroase. ‘Transgenic’ se calificã, bineînţeles, ca industrial.
Death—ul ca atare are atributele mintale ale senilitãţii, e reproducerea mimeticã, naturalist—abstractã, la fel ca atâta din arta modernã, naturalismul iniţial trecând în abstracţionism. Dar monotonia şi sãrãcia lãuntrice, descurajante, demoralizante ….
Însã Fear F. mi—au aminitit de Pantera—moment pentru a recapitula cele opt cântece ale lor—am început sã îi ascult, acum 14 l., fiindcã mi—au fost recomandaţi, şi eram curios, şi fiindcã erau la modã în adolescenţa mea, ca şi Type …, etc..
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu