Ce anume îmi amorţise şi împãienjenise aşa mintea—rãdãcina rãului. Tentaţia monismului, a simplismului—adicã atribuirea ‘derivei şlepului’, unui singur factor.

Experienţã, interpretare, şi formulare; ca şi Scriptura, experienţa, inputul informaţional, nu se autointerpreteazã, iar semnificaţia lui nu e nemijlocit evidentã.

Sb. seara, îl citesc pe afganul Shalizi.
Pentru Kolakowski, filozofia lui Avenarius e un capitol de istorie, are numai importanţã istoricã, semnificaţie istoricã—eventual genealogicã; adicã e, în sine, desuetã.

Douã lucruri am învãţat de la GS—şi anume, cã atât psihologia, cât şi sociologia sunt discipline filozofice—care pot folosi metode cantitative, etc.—ca şi—n muzicã sau în cinema.

Psihologii& semnificaţia (la 15 z.)& marxişti& credinţa în literaturã—cf. ieri (vin.): ziarele—paletã, etc..

Shalizi, bunul simţ, anticii—a testa& dublinezul, arheologul stângist, structuralistul citit în tinereţe. Tendinţe. A prefera originalitatea mai subtilã, şi mai puţin stridentã, mai autenticã, mai raţionalã—ceea ce stimuleazã mintea, odihnind—o, despovãrând—o, înviorând—o, netracasând—o—cum remarcase Arhim. Pãrãian despre nişte scrieri filocalice—originalitatea domoalã, neagresivã.

Invertirea. Visul; tatãl şi fraţii prozatoarei, rudele ei.

Filozofia istoriei, filozofia culturii (disciplinã neokantianã), sociologie, teorie şi analizã economicã, filozofie politicã şi analizã aferentã, ‘teoria civilizaţiei’, ‘explicarea civilizaţiei’, şi filozofia dreptului, teoria juridicã—‘explicarea societãţii omeneşti’. ‘Explicarea socialului’—şi a psihicului uman.

Ceva abia schiţat—neconsumat, preliminar.

Shalizi—ca anti—Schall.

‘Ideile generale’, CT şi benedictinul—ratarea filigranului. Estomparea filigranului.

Lunar—din iul.—neostentativ—cf. carnetului.

Fiindcã mie mi—a fost vândutã o folie de Algocalmin, o babã s—a ales cu douã.

Dansul social înseamnã o trãire mai completã a muzicii.

Generaţia ’27 s—a înţeles ca pe o reacţie socialã de apãrare împotriva democraţiei—de unde, antidemocratismul încrâncenat, crispat; când erau, de fapt, rezultatul unei lumi democratice, redresate. Nãscuţi şi educaţi în vremuri democratice. Au crezut cã ei sunt reacţia de apãrare împotriva a ceea ce îi fãcuse posibili; sub totalitarismele împovãrãtoare, nu s—au mai ivit oameni ca ei. Teoria lor despre propria sorginte a fost greşitã—nu erau anticorpul, rãspunsul de apãrare al naţiunii.

Tonul acela oţãrât, tãios, arţãgos, contondent, vindicativ, intransigent, al stângiştilor—totodatã, moralizator, de reproş. De asumare a unei superioritãţi morale, a unei îndreptãţiri evidente.

Autocelebrarea sexualitãţii umane în cultul zeitãţilor iubirii, femininului, etc., e inadecvatã, fiindcã instaureazã constrângerea, regimul alienãrii, disjunge, dezuneşte, alieneazã. Religia e alienantã. Pe de altã parte, pasiunea pentru mâncãruri, de ex., nu justificã adorarea lor, cultul lor. Ele pot fi apreciate drepte ceea ce sunt—nu pentru o dumnezeire iluzorie, pe care n—o au, temeiul lor fiind tot biologicul uman.

‘l’admiration de Perec pour Verne, Kafka, Roussel, Flaubert, Leiris, Melville, Lowry, Mann, Joyce, Borges …’.

‘un des livres les plus fascinants que je connaisse …’.

A treia cale—nici realismul tern, nici imaginaţia prost servitã, când anticipaţia e mai puţin interesantã ca literatura principalã. Existã altceva, dincolo de aceastã dihotomie falsã.

Psihologii. Artã. A lista. Shalizi. Credinţa în literaturã—cf. vin.—ziarele.
Ziarele. Romane—cf. azi. Liga. Ziarele—noul (cf. azi)—alocarea—paleta—înviorarea, cf. vin.—scuarul (joi)—paletã—carnetul 2, altitudinea, no.. Romane—cf. luni, mintea, sãmãnãtoriştii, afganul, orã. Romane—cf. azi, francezul, diapazonul. [Vârsta—ieri. Tel.—vin.; orã, 4 ½, postarea, interacţii, înviorarea, farmacista. Scrisoarea—joi. Vecinul—joi. Omagiat& o vecinã—vin.. Mâncarea—ieri. O copilã suplã—ieri, chipul aparte. Foamea de vin..]
Simpatia. Adulta de marţi. Cf. vin.—exagerarea, cazul; interacţii, e firesc sã …. Poticniri. Cf. azi—nivelul, M., estimarea, realismul, capitalul vârstei.

Balastul. Lestul—la 2 s.. Pe fazã.
10 z.—Dana, femeile de vin.& şatena nurlie, sb.& blonda de luni& femeile de marţi—adulta, a doua blondã, …& mi.—dosul blondei, a doua blondã& joi—pontul, adulta aparte& vin.—omagiat, tel., vremea, interacţii, firescul& ieri—tânãra înaltã, fusta copilei supple, bluiza verde, femeile nurlii, scuarul. 10 z..
Cf. vin.—interacţii, postarea, 4 ½, tel., vremea, omagiat. Cf. azi—aprecierea, realismul, M..
Ziarele. Romane. Ligã. No.. Paletã. Vin.—înviorarea, şi literarã, şi umanã.
Neobrãzarea de mi..

Creştinii nu mizeazã pe dresurã mai puţin decât apusenii, cu etica lor; creştinii apeleazã la fel de mult la dresurã, la strunire, la pârghiile neurologice.

Cred cã literatura secundarã marxistã, ca şi aceea neomarxistã, materialistã, de inspiraţie marxistã, nu e mai dezamãgitoare decât aceea hegelianã—cu toate cã a dispus de un aparat cultural—politic, ceea ce trebuia s—o fi servit, promovat. Însã nu s—a scris mai bine despre Hegel—sau, în linia lui Hegel—decât despre Marx; şi abia ceva mai interesant, despre Kant.
România şi—a avut şi ea marxistul ei interesant, filozoful ei marxist interesant.

Acum aproape un deceniu—inspirat de gãsirea ‘Sociologiei’ la sala bibl..

Estimarea, evaluarea, precizia.

Materialismul era o alternativã la pesimismul italianului.

Paralela cu creştinii& blogul …& impersonalitatea& starleta, calamburul& afganul. Afganul—obiecţia.

Cauzalitatea—ce sã scriu despre subiecte pe care nu le studiez, despre care nu citesc.

Teoria structurii sociale şi a evoluţiei culturale.

Thompson ca eseist.

Întâietatea lor simbolicã—flamurã, drapel al interpretãrii materialiste a istoriei, stindard al înţelegerii materialiste a istoriei; deasemeni, inspiraţia socialismelor europene din ultimul veac şi jumãtate—putând fi creditaţi pentru reuşitele, izbânzile, succesele guvernelor şi mãsurilor socialiste, ale politicilor socialiste occidentale—postbelice, şi nu numai.
La fel, falanga sociologilor clasici germani, întemeietorii sociologiei clasice germane. Unii neokantieni. Filozofia culturii.
Nu trebuie uitat reziduul hegelian al materialismului lor—fantoşa unei ştiinţe calitative, sugestia ştiinţei calitative; prin aceasta, rãmân, vai, hegelieni—mersul dialectic al naturii, etc., sunt materialişti care se pronunţã pentru abordarea calitativã în ştiinţe.

GS, CN, JG—aspectul literar. Sem. III—a evalua, a estima; precizia.
Arhitectul. Vina. Pedofilia. Ipocrizia—’97, rev.. Klimt, cred.

7 x ’97 (apartenenţa mea literarã—2 x Queneau, Vian, Simon, i., vremea, bruneta vrutã, 2 x Butor—rev. bãnãţeanã veche). Confuzia despre al cui ginere …. Antologia—fadoarea. Atingerea unei copile; impresie, orã, vremea. ’97—copila şi vraful. Jocul sânilor, fuga, panta. Atingerea unei copile. Coapse rãcoroase—la 8 ani. Aprecieri banale, irelevante, boante, derizorii.
WF. Chomsky. Atingerea unei copile. Vremea. Jocul sânilor. Adulta.

Pragul, limita competenţei biologilor e molecula organicã, ei nu descind la nivel atomic—sau subatomic. Şi nu existã atomi organici. Nu existã vreo caracteristicã organicã la nivelul atomilor. De aceea, remarcile biologilor par, prin comparaţie în orice caz, boante şi nespecifice, generice. Sunt, mai degrabã, principii practice privind lucrul în laborator.

Din lipsa unei explicaţii materialiste privind originea viului, s—a recurs la ipoteze privind provenienţa lui extraterestrã, etc..

Küng relua, cita principiul lui Monod, tandemul lui Monod, sintagma lui; dupã Küng, creştinilor trebuie sã le fie suficientã explicaţia materialistã a originii vieţii. Originea viului e integral explicabilã în termeni materiali, imanenţi, fãrã apel la principii extrinseci materiei.