Gilbert a postat, mai nou, câteva lucruri care ţin de eseul şi microeseul scânteietoare—acelea despre Sf. Grigore Dialogul, despre genealogie şi unchiul diplomat.

Joi a fost ziua întãrâtãrii agresivitãţii jivinelor. Vremea aceasta întãrâtã jivinele.

O relaţie în esenţã animalicã, zoologicã.

‘Indiile negre’& psihologie pedagogicã& Winkelmann& ecologistul& Naisbitt.

Hardy& Zola& Mérimée& Villiers& Stifter& Vigny.

8+ 6 (azi& ieri)+ 5 cãrţi.

Ieri şi azi (vin.), am fost, din nou, în pericol de a mã îneca.

Lipsa de viitor& tiparul.

Creştinismul trebuie sã fie o înţelepciune, nu o mitologie, nici o explicaţie magicã a lumii. Creştinismul se discrediteazã prin fantasmagorii şi maximalisme neavenite, imperative deplasate, sucite.
Credincioşii NT erau cei care înţeleseserã esenţa realului.

Pentru marxişti, materialismul e o interpretare hegelianã, folosesc o grilã hegelianã, un principiu hegelian, calitativ, de explicare şi de interpretare.

Artificialitatea şi inutilitatea formelor evlaviei tradiţionale, balastul pedanteriei, surplusul.

Ca Horguelin—despre autorii, nuvelele, povestirile analizate de Grost.

Timpul fumatului.

Eu am, pentru teoriile materialiste, interesul filozofic pe care evreul argentinian îl avea pentru acelea idealiste.

Un tânãr cepeleag mi s—ar pãrea mult mai interesant decât unul cu dicţie de bariton.

Eu sunt, temperamental, un anti—Aldous.

Intenţia de a—l citi pe Newton.

Sb./ dum.—fumat, pânã la 3 ¾ dim..
Dinţii, urmarea; nepãsarea.

Cred cã materialismul e interpretarea mai cuprinzãtoare, şi care ţine seama de mai multe elemente.

‘La 5 cãrţi’.

Cele opt ore de citit ale lui Lewis (în ‘Alegoria …’).

A nu lua drept putere, sau originalitate, ceea ce nu e decât o limitã, sau limitare, o carenţã. E ceva abrupt şi visceral.

Umorul scurtcircuiteazã posomorârea; e o pârghie.

Înţelegerea reprezentãrii simbolice, lapidare, cere experienţã—adicã, trebuie sã fi cunoscut tot ceea ce nu e spus, subînţelesul.

De cãldurã, se prãbuşesc, prin casã, vrafurile ceva mai înalte de cãrţi; desicarea bruscã le modificã tectonica.

Existã dureri consimţite; nu mai e timp nici sã visez, nici sã regret.

Cititul învioreazã mintea, şi înseamnã existenţã, nou, experienţã.

Împrãştierea minţii. Dispersarea. Constrângerile realului.

Gândirea e numai licãrul acela de limpezime.

Viaţa e alcãtuitã din compromisuri despre care se tace; cu vremea, omul se animalizeazã, îşi perfecţioneazã animalitatea. E acest Iad tãcut, secret, ţinut sub tãcere.

Dum.—fumat, pânã la 5.

Ideea cu privire la Horguelin nu mai e exact aceeaşi—fiindcã atunci avusesem în minte postarea despre romanul lui Perec—iar de la recitirea lui Fraser încoace, mã gândeam la alte postãri, mai scurte, despre alţi autori.

‘Strãdanii, sau osteneli din iubire’—pastişe.

Trollope, Dra. B., Dna. T.—americanii.

Critica literarã e explicarea simţirii, spunea Gracq. Pe de altã parte, pentru el, aceastã simţire e una identificabilã. E identicã, obiectiv identicã, adicã reiterabilã.

Autotr.& descifrarea. Sem. IX—anomalii& sem. X—tracasãri. Autotr.. Dum.—fumat: 9 seara—2 ¼ dim..
Spasmul literar—constrângeri. Tracasãri. Obrocul. Descoperiri. Rãdãcina& autotr..

Luni, pornind de la monumentul izraelit, despre Marele Rãzboi …, filme sovietice de rãzboi, gruzini, ‘Berlin’, Ciuhrai, AT& NM, ecranizãri, evreu, satira socialã.

Luni seara citesc, cu programul ‘Talk It!’, ‘Introducerea în fenomenologie’—despre reducţia ontologicã; jucat ‘Purble Place’, ‘Shanghai Solitaire’, etc..

Vertijul dat de falsitate.

Tribunul, costumul, linii, chipul.