Zilele acestea am întâlnit eutrapelia menţionată atât la H. Rahner (despre ludic), cât şi la catolicul Watson (relativ la afabilitate şi, mai nou, la mârlănie)—şi pe Döllinger—la modernistul englez, şi la Kasper. Paradoxul ereziarhului neamţ e de a fi, pe de o parte, liberal—pe de alta, ‘conservator’—liberal în numele ‘vechimii’.