Reputaţia de stil dizgraţios: Blondel, Fer. Ioan Duns Scotus, Comte. Stângăcie, neglijenţă, grabă, etc..

Caracterul vag al unor afirmaţii filozofice poate fi estimat numai în orizontul literar propriu al autorului respectiv—mai precis, al lucrării sau al scrierii. Despre ‘vag’ se poate vorbi şi în legătură cu expresia gândirii lui Nietzsche, Klages, Heidegger, Marcel, Sartre, Chartier, Carlyle, Spengler, etc.—mulţi, autori de temperament—de ex., cei care nu aparţin descendenţei kantiene—întâlnim, adesea, ceva ‘vag’—însă grila e improprie—e vorba, adesea, despre fulminarea în întuneric—ei sunt convingători intuitiv, nu stringenţi raţionali, filozofia poate să aibă şi alte norme, caracteristici mai literare, poate recurge la un alt etaj de raţionalitate a discursului; merită amintite şi afirmaţiile prudente, voit generale, ‘vagi’, ale atâtor teologi, ale Romei, etc..