‘Din plinãtatea Duhului Sfânt’. Un blog de literaturã şi psihologie. Tablete, eseuri, analize, racursiuri, adnotãri
vineri, 23 august 2013
Criteriul nu e acela de formă (lapidaritatea), ci acela de conţinut (esenţialul)—atât cât e necesar pentru a spune esenţialul (odată sesizat, perceput).
Esenţialul e o chestiune de percepţie, nu de raţionament algebric, de algoritm prescriptibil, codificabil. Lumea swedenborgiană, vastă, nebănuită, a condiţiilor cunoaşterii.
Nu trebuie să spunem cât mai puţine, minimul, ci esenţialul.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu