În capitolul 29 al ‘Tao Te Ching’ scrie cã lumea e un instrument sfânt, şi înţeleptul eliminã extremele, excesul, aroganţa.
‘Eu singur sunt altfel decât ei’ (cap. 20); ‘eu singur sunt liniştit şi neimplicat (neaferat)’ (cap. 20). Psihismul poate fi resortul entropiei. Scopul înţelepciunii e sã elimine rãul inutil, şi entropia, haosul. ‘Tao Te Ching’ recomandã ‘învãţãtura fãrã cuvinte’, şi lucrarea fãrã crispare. Descurajarea e şi ea o patimã.
Dezechilibrul generat de formalismele monastice, ascetice (oricare ar fi religia surpatã de acestea). Asceza e distorsionarea moderaţiei, formalismul e rãpunerea inteligenţei. Ambiţia, eroismul sunt contrare spiritului acestei învãţãturi. Trebuie sã cunoşti ceva despre scop, înainte de a cunoaşte ceva despre instrument, înainte de a începe sã-l utilizezi.