Citesc cu interes recomandãrile—destul de sumare—de literaturã istoricã ale lui K. Ross—i—au plãcut cãrţi de M. Scott, Tuchman, C. Friedrich, J. Wolf—dupã unele a şi predat.

Ca şi cronologie comentatã a istoriei universale generale, rezumatele lui Ross sunt instructive şi se citesc cu nesaţ; deconcertantã e accentuarea unor faţete sau laturi foarte indigeste—pomelnicele terne de aristocraţi sau de conducãtori politici—miniştri, etc.. Acestea, însã, sunt cele care par sã—l preocupe în mod deosebit; iar dacã intenţia generalã e şi filozoficã, ea nu transpare în pãienjenişul diagramelor stufoase, ancombrate.
Hãţişuri de diagrame, brusã genealogicã ….
S—a întâmplat sã citesc site—ul lui Ross—mai precis, partea de istorie—simultan cu ‘Rãzbunare la Paris’, a lui Steve Berry—iar unele subiecte converg—de ex., destinul merovingienilor (şi puţinãtatea izvoarelor).
Istoria statalitãţilor germanicã şi italianã—însã mai ales germanicã—mã nedumereşte, din cauzã cã am o idee foarte vagã atât despre natura, cât şi despre evoluţia, mersul lor istoric—unificãri treptate, vremelnice, etc..
Ca iniţiativã electronicã, aceea a lui Ross—cu toate cã precarã ştiinţific, marcatã de semidoctism şi parohialism, inclusiv ca ton, plus aparteurile dizgraţioase, neavenite—pare, însã, una singularã. Nu prea are emuli—sau, mãcar, competitori—semnificativi.

Ca subiect medieval—Iudita, soţia lui Braţ—de—Fier.

Plantageneţii erau conţi de Anjou—şi, ca atare, comitatul de Anjou s—a aflat în stãpânirea regilor Angliei pânã la 1204. Primul rege Plantagenet al Angliei era fiul unei prinţese engleze—şi nepotul unui rege englez. Henric al II—lea era nepotul lui Henric I, şi chiar mama lui aspirase la tronul englez.
Mama primului Plantagenet era nepoata lui William Cuceritorul, întâiul rege normand; ca atare, Plantagenetul provenea atât din angevini—pe linie paternã, cât şi din normanzi—pe linie maternã.
Plantageneţii vor deţine, dealtfel, tot pentru o vreme, şi Normandia—smulsã de la regele Angliei de cãtre pãrinţii viitorului prim rege Plantagenet.

Interesul acestor evenimente medievale—pânã la Scott şi legatarul sãu, celãlalt povestitor scoţian—Stevenson: dramaturgia lui Shakespeare.
Romanele istorice greceşti (neoelene). Standardul.

Italienii interbelici, gazetãria tânãrului Eliade, şansa din ’95—’97, tabuizarea de dupã 4 ani, codãri.

Subiecte. Subiectul. Vârsta. Raitele—de la 21, la 24 de ani—Universitatea. Cetitori. Scuare. Interbelicii. Subiecte& ca postãri scurte& dieta& chixul& vremea& subiectul& raftul& baie, evreul, raftul, joia subiectului& aleea. La 6 l.. La 7 l..