Cununarea naturilor în Iisus
Dolorismul nu ajutã. Reflecţia despre jertfa Lui Iisus trebuie debarasatã de conotaţii doloriste. Realizarea umanului şi a virtuţii cere disponibilitatea pentru renunţarea la existenţa pãmânteascã. Jertfa Lui Iisus duce la supliciu, e urmatã de supliciu, nu e însuşi acest supliciu. Jertfa Lui Iisus e mântuitoare fiindcã e a Lui, deoarece vine de la El. Iisus e ‘mai mântuitor’ decât vãrsarea de sânge din Vinerea Mare. Reprezentãri primitive despre însemnãtatea redemptivã a supliciului de pe Golgota mai polueazã încã înţelegerea mântuirii aduse de cãtre Iisus.
Iisus mediazã, mijloceşte relaţia cu adâncul metafizic al existenţei, Iisus indicã spre substratul metafizic al existenţei; Tradiţia ne învaţã cã aceastã mijlocire nu se produce magic sau mecanic sau inerţial (‘schimbarea firii umane’, înţeleasã ca salt zoologic transmis genetic), ci cere cooperarea, colaborarea omului la propria mântuire—asceza.
Nu ezoterismul, practicile şi reflecţiile ezoterice, duc la misticã—ci numai asceza, asceza cumpãtatã, inteligentã. Mistica e asociatã nu cu ezoterismul, ci cu asceza. Alte religii fac din misticã o formã de ezoterism.
În Iisus, firile nu îşi comunicã reciproc însuşirile—ci chipul creat ajunge la desãvârşita asemãnare. A doua parte a intenţiei creatoare a Lui Dumnezeu se îndeplineşte—iatã omul fãcut dupã asemãnarea Lui Dumnezeu! Abia acum chipul e asemãnãtor. Dumnezeu nu Se ‘înomeneşte’ în Iisus în sensul în care omul se îndumnezeieşte. Dumnezeu nu capãtã trãsãturile unei fiinţe create. În Iisus, omul e ‘asumat’, înãlţat, ridicat. Restul sunt fantezii teopaschiste.
Iisus îi ajutã pe oameni în douã feluri—prin învãţãturi (asceza), şi prin intervenţia supranaturalã eficientã (rugãc.). De aceea, asceza şi rugãc. trebuie împreunate. Asceza fãrã rugãc. e demonicã. Iisus aratã calea, şi ajutã înaintarea. În El, naturile s—au cununat—necreatul cu fãptura.
Ca impresie generalã, relaţia rãsãritenilor cu Iisus pare una mai curatã, mai neimaginativã, mai debarasatã de lestul sentimentalismului. Iubirea pare adesea mai nesentimentalã. Rãsãritenii sunt cumpãtaţi şi ascetici, nu afectuoşi, în raportarea lor la Iisus.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu