Antidemocraţii pravoslavnici
Cred cã oamenii vor citi Stendhal şi vor face dragoste şi în oraşele supertehnologizate ale viitorului. Nu cred cã aceste tehnopolisuri ale viitorului vor arãta ca ilustraţiile revistelor SF. Nu cred nici cã vor fi mai irespirabile decât Antiohia sc. IV, sau Alexandria sc. V, sau Roma sc. IX—X. Cãderi în barbarie sau în promiscuitate publicã au mai survenit. Sunt regretabile, şi poate evitabile. Nu cred cã absolutismul teocratic reprezintã o profilaxie sau un remediu. E un nãrav al bãtrânilor sã calomnieze prezentul, sã fie nemulţumiţi de prezent—uneori, sã o şi trâmbiţeze. Nu cred cã umanul va dispãrea. Eclipse parţiale ale umanului, la scara istoriei, s—au mai vãzut, nu sunt o noutate. Însã e exasperant când adversarii democraţiei deplâng restrângerea dreptului la libera exprimare, ca şi cum acesta ne—ar veni din preistorie, din comuna primitive. Ei vor unele rezultate ale democraţiei, fãrã principiile ei.
Nu—i vorbã, cã în Bizanţul imperial sau în Rusia ţaristã, libera exprimare era garantatã cu strãşnicie. Civilizaţiile creştine au fost campioane ale limitãrii libertãţii de expresie. Creştinii reacţionari de azi cer ceea ce strãmoşii lor n—au fost gata sã le acorde altora. Libertatea de expresie e un drept când îţi e necesarã—şi un lux nociv când i—ar reveni adversarului.
Retorica reacţionarilor pravoslavnici e consternantã; adversari ai democraţiei, ei cer exprimare liberã. Denunţã ‘botniţa’, pe care le—au pus—o neconvenabililor de câte ori au avut prilejul. Le displace sã fie trataţi la fel cum i—au tratat ei pe alţii. Nicio societate creştinã—şi în niciun caz vreuna autocraticã—n—a acordat dreptul la libertatea de expresie. Vorbiţi—le cãlugãrilor atoniţi antiunionişti din sc. XIII despre ‘libertatea de exprimare’—şi militanţilor antipalamişti din sc. XIV.
Antidemocraţii vor libertate de exprimare. În acest machiavelism, poate inconştient, ei nu sunt altfel decât comuniştii. Reacţionarii pravoslavnici nu cred în necesitatea libertãţii de exprimare, însã o cer atunci când i—ar sluji. Vorbiţi—i procurorului Sf. Sinod al Rusiei ţariste despre libertatea de exprimare şi îngrãdirea libertãţilor umane.
Cred cã evoluţia societãţilor apusene, şi a democraţiilor, e informatã din interior, se înscrie într—o dinamicã ale cãrei legitãţi sunt civilizaţionale şi economico—politice, nu e guvernatã de conspiraţii sau de oculta iudeo—masonicã.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu