Lecţia experienţei balzaciene a lui Gracq e că trebui să cauţi. Că letargia nu e răsplătită, recompensată.
Superioritatea lui Balzac vine din sesizarea netă a lucrurilor fundamentale, şi din situarea lor în centrul artei.
Lucruri fundamentale, sesizate net, limpede, şi redate viu, convingător.
Se poate să situezi mai presus de orice patru romane ale unui autor, pentru ale cărui alte scrieri nu simţi nimic, fără să simţi mai nimic pentru celelalte.