Banalitatea portretului schiţat îi revenea recenzentului, care a ales trăsăturile, neîndemânării acestuia, cârpăcelii.
Cingria găsea mai interesantă istoria elveţiană, peisajul istoric, decât aceea a Italiei.
De Cingria am început să mă interesez din vremea când datează şi preocuparea pentru Gracq.
Când am vizitat Londra, ştiam câte ceva despre Cingria.
Am ajuns să scriu mai mult decât postez, decât mă interesează să postez.