‘Din plinãtatea Duhului Sfânt’. Un blog de literaturã şi psihologie. Tablete, eseuri, analize, racursiuri, adnotãri
luni, 31 martie 2014
Meritul indiscutabil al lui Milton este sonoritatea. Dar el aparţine mai degrabă palierului lui Tasso şi Ariosto, decât aceluia al lui Homer, Dante, Rabelais, Shakespeare, Cervantes, Goethe, Hugo. Creaţia lui e curioasă, dar nu deplin convingătoare.
Cel care se prevala de ortodoxie împotriva catolicilor nu şi—a găsit vreun loc nici în Biserica engleză, nici în credinţa ei.
Un sentiment (de saţietate, de ex.) nu e niciodată o judecată estetică. E ceva vremelnic şi nelămurit, iar aprioricul îl face inanalizabil.
Eseul biografic al lui Birrell e al doilea studiu despre Milton pe care l—am citit, după acela, net superior, al lui Eliot.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu