Am publicat ceva despre un film din ’50, cu Monty Clift, despre blocada Berlinului, un soi de reportaj romanţat; nu subscriu superlativelor pe care i le acordã, nu se ştie de ce, alţii. Scenariul e peticit, aleatoriu, cu un deznodãmânt grãbit.
Stilul e o însãilare de clişee, de pastişe (comedia bonomã, neorealismul incipient al odãilor sãrãcãcioase, suspansul thrillerului de spionaj)—anumite cadre cu Cornell Borchers amintesc solemnitãţile cinemaului sovietic al vremii.