Joi, mai aveam 13 ţigãri din ajun (ieri, fumat: 8 ½--11).

Ca aperitive muzicale.

Vin. cãtre prânz, rãmas fãrã buletin, mi—am inactivat cardul.

Ifosele—afectarea—pierderea dreptului la sublim.

Însemnarea dublinezului despre Nietzsche ca gânditor al naturii virgine—

Perfecţiunea idealã, abstractã, a închipuirii—şi nedesãvârşirea patentã a realitãţii (întârzierea de vin., defazarea, mirosul).

Discipolii prea mimetici displac, dezamãgesc. Tentaţia de a neglija esenţialul.

Nimic pe lumea asta nu îi e fãgãduit cârpãcelii.

Vin.—de la 3, fumat—de la 5 ¾, M. Mouse—igiena auzului.

Ca principiu, stoicismul înseamnã strãdanie—nu eforturi zadarnice.

Insistând, cu oarecare severitate, asupra imperfecţiunilor ‘Condotierului’ (dealtfel, în chiar termenii în care o fãcuse şi Perec), Horguelin aminteşte alte şapte scrieri, exemplare, ale lui Perec (‘Lucrurile’, ‘W’, ’53 de zile’, ‘Dispariţia’, etc.); însã e ocazia lui Horguelin de a vorbi despre romanul de debut al maestrului.

Despre progresişti şi protestanţi—ca ‘Lotar’ despre Alfeiev.

Vreau sã spun cã, uneori, chiar şi evreul canadez merge pe cântece, recomandã (numai) cântece—nu albume.

Mai întâi Horguelin—numai cu jazzul—apoi evreul canadez—cu albume, însã şi cântece.

Vin., de la 9 ¾--al doilea pachet de ţigãri al zilei (IV).

Înafarã de M. Angel, ca evreul canadez—Obituary, Death—cf. şi listei din toamnã.

Se gãseau Bathory, Death, Obituary, Kreator, N. Death, antologia de death (M. Angel, Tiamat), P. Lost, Massacra, şi noile albume Sepultura, Slayer, Tiamat.

Realitatea existenţelor e descurajantã—boalã, persecuţie, restrişte, compromisuri, fricã, trãdãri.

Inautenticul—în ceea ce nu se aflã niciun fel de adevãr uman—zornãitul tinichelei.

Cei pe care se întâmplã sã îi critic (Kojève, Gogarten, Stroup, Ishiguro) sunt dintre cei care mãcar meritã criticaţi.

Tonul acela jalnic, de ratat. Acele porniri rele, tendinţe rele, defetismul şi capitularea, descurajarea.

Haldeman scrie cã ocupaţiile lui sunt cãlãtoriile, cititul, gãtitul, pokerul, astronomia, desenul, chitara, sporturile.

Horguelin gãseşte merite şi interes unui roman care nu i—a plãcut—‘Condotierul’; şi ne gândim la ‘Armance’, la Balzac, Flaubert, chiar Proust—fãcând, însã, distincţia între inedite (Perec, Flaubert) şi lucruri publicate, încercãri publicate prin voinţa autorului, antum.
Judecata de gust existã, e pronunţatã de Horguelin—şi e severã, neconcesivã, tranşantã—‘neconvingãtor’: la fel cum ajunsese sã gândeascã însuşi Perec, dupã o vreme. Însã sugestia e cã literatura e ceva important.

(Una e o artã încã şovãitoare, încã nesigurã ….)

Nu pot nimic împotriva …--faptul artei, datul artei. Arta transcende împrejurãrile, mãrturiseşte o dinamicã intrinsecã.

Colombo, Lamendola, şi chiar … KB—inflexiunea; KB—douã obiecţii (la adresa lui DB, şi a altui neamţ—stilul).

Ca ‘Lotar’—cei patru iezuiţi& progresiştii (dominicanul, italianul, HK)& KB, DB, Brunner, Tillich& Gogarten, Bultmann& Käsemann, ‘curentul hermeneutic’& KW.
Luciditatea criticilor din bibliografia italianã.
Diferenţa dintre surogat şi autenticitate.

Sb.—fumat, pânã la 12.

Ca JV& ca evreul\ ca la catolicul Watson—vols.& ca la Horguelin\ inedite.

Sb.—casã: 12—7 (12—1; 3 ½--4 ¼--7).

M—am lipsit de propria locuinţã, vreme de 1 ½ ani (dec.—mai), şi de propria minte—19 ani—de la 15 ani.

Killers, Valentine, B. Boys, Velvet\ traducerea schiţatã.
Ambele trupe& traducerea\ imaginea& independenţa, emanciparea, grunge; ambivalenţa evreului canadez, revizuirea. Povara. Noise—ul.

Gestul emancipãrii timpurii—grunge. Etosul grunge. Slinul.
Gestul emancipãrii. Etosul grunge.

Dupã 14 ½ l., era mai puţin tãios, caustic, dispreţuitor. Tendinţa era de apreciere.

Horguelin dã o idee despre cum sã scrii despre romane mai puţin reuşite—ale autorilor preferaţi—nu numai despre romane de tinereţe, pânã acum inedite, ale avangardiştilor.

Avangardismul francez nu e, de fapt, mai ponosit, mai neconvingãtor decât al americanilor.

Dum., fumat pânã la 11 ¾ dim. (mai avusesem patru ţigãri din ajun)—ieri, sb., fumat de la 8 ½ seara.

Desãvârşirea eseisticii lui Ralea. Gândul desãvârşirii eseisticii lui Ralea. Mintea& eseiştii autohtoni. ‘Pag.’. Francezul. Francezii. Avangardiştii—francezul& ‘Lotar’. Muzica. Evreul. ‘Halimaua’.

Metalul gotic e sinonim cu metalul simfonic, sunt sinonime, înseamnã acelaşi lucru.

Reproducerea grotescã, şi amplificarea, caricaturalului ambiant. Dezvoltarea psihicului e mimeticã, imitativã.

Grunge—ul evreului canadez. Nesurescitat; care era grunge—ul evreului canadez.

Irosirea timpului e expresia dispreţului de sine.

Munca, înfãţişatã ca degradare, negativitate şi blestem. În antropogenezã, înseamnã umanizarea—trecerea de la cules, la cultivare.

Nu e vorba atât de cerere—cât de comuniune, participare, şi de funcţionarea în comuniune.

Luni—un ultim Dunhill—la 3 l..

DORUL DE MUZICĂ. Muzica nu trebuie ascultatã decât atunci când sfârâie pe sfera încinsã de dor a minţii receptive. Altfel, e numai îndopare, îmbuibare zadarnicã—sastisire.

Urmarea delãsãrii, a dezlânãrii, a apatiei. Deteriorãrile survenite.

Se referea fie la expresia abstrasã, nelumeascã, mahmurã, tehuie, ameţitã, fie la obosealã, la osteneala ochilor, la aerul obosit.

Cine, cât, ce. Negeneralizabil.

Ieri, luni—citit, de la 10 ¼.

Hotãrâsem sã nu particip la dramatismul şi noul existenţei—sub pretextul cã noul acela e, de fapt, monoton şi supraestimat.

Cine nu ştie altceva şi nu are de timpuriu termeni de comparaţie, nu e deprins cu altceva, …. Obişnuirea.

Religia, instituţionalã sau nu, îndoapã oamenii cu neadevãruri, şi îi ghiftuieşte cu iluzii.

În numele unui trecut uman comun, al unei istorii umane.

Omul participã la viaţa harului ca naturã, ca fire creatã, aşa încât e necesar sã existe o predispunere, o conformare naturalã; pe de altã parte, existã coincidenţã, nu juxtapunere. Raţiunea e naturalã; rezultatul ei—credinţa—e o participare la viaţa de har. Harul nu contrazice natura.
Compararea. Absurditãţi.

Efemerul, orgasmul, înviorarea.

Babilonienii, grecii Asiei …. Ultracivilizaţi şi subtili; romanciera americanã, tânãrul Eliade, rockerii suedezi.

Sunt rocker—însã pentru post—punk, industrial, alternativ, indie, etosul grunge.

Berea& peşte& îngheţatã.
Marţi—fumat, de la 10 ¾.
Cititul; dum.& ieri.

TEHNOFILIA INTERBELICĂ—radio, automobile, desigur cinema. Iorga şi Sebastian trãiau în epoca radio—mã gândesc la muzicã; sau, sibianul şi meciurile. Foloseau tehnica comunicaţiilor, ‘presa audio’—ca şi tel., etc.; ba chiar mai şi conferenţiau la radio—majoritatea autorilor interbelici—aveau radio, conferenţiau. Tehnofobia e o stupiditate mai recentã.
Venus postmodernã.

Ambivalenţa—U2, Velvet … şi heroina (subteranul de catifea?—subsolul de catifea?), Eminem, L. Park, pastişa post—punk, Pearl Jam şi versiunea lor a piesei.

Flori, ploaia, pantofii, mâncarea, fumat.

Îndemnul evreului canadez de a asculta albume—de a merge pe albume.
Cele trei albume analizate.
Trecerea la albume.
Femininul.
Ela—azi.
Literaturã& adulta aparte& la 4 z.& Ela& mâncarea.
Evreul canadez—nouã rapperi. Valul& rapperii. Clipul—la aniversare—scala. Evreul canadez preferã rap—ul, metal—ului.
Proto—metal.

Ideea cã heavy—ul nemţesc provine mai degrabã din Judas P., din ‘celãlalt heavy englezesc’, decât din Black S. sau Deep P.; originea e de cãutat mai degrabã la englezii de la Judas P.—decât la ‘ceilalţi englezi’, e o sursã alternativã, cu care nu eram familiar la vârsta adecvatã.
Vocile de heavy—Ozzy, Iommy. Englezii. Kitschul TV.

Grunge—ul. Sinucigaşii. Suicidarii.
Suicidurile.
Beck ….
Impresia falsã—despre relatarea concertului, ‘tableta’ evreului canadez—gazetãrie muzicalã.

Identitatea de rocker—cf. azi.
Deosebirea patentã, empiricã—2 x azi—orã.
Coapsele unei copile blonde, zdravene, impozante.

Evreul canadez, rocker, nu ascultã numai rock, ci şi rap, pop, Schnauss, Beck, Cash, Talk Talk, Visage, etc., şi e mai fascinat, mai interesat, mai preocupat de rap, decât de metal; cu toate cã aşeazã deasupra a orice o formã de proto—metal, cum bine îmi aminteam—sau: proto—metal—ul însuşi.
Porno …, Red Hot Chilli …, Faith …. Înotul, nedescurajarea.
Serile—muzica, ‘Halimaua’, seriale SF vechi.