luni, 20 martie 2017

Credinţele populare trebuie să fi fost mai optimiste şi mai sobre decât ideile exprimate literar (de ex., cultul lui Iştar pare să dezmintă pesimismul), însă chiar şi acestea mărturisesc înţelegeri diferite, sumerienii credeau în utilitatea darurilor, cf. ‘Morţii lui Urnamma’. Nu trebuie presupus că ceea ce scriau cărturarii e şi ceea ce credea poporul. Religia mesopotamiană era una a cutumelor, ‘nici dogmatică, nici sistematică’.
Epopeea clasică mesopotamiană sugerează neîncrederea în nemurirea trupească.
Cineva remarcă paradoxul faptului că mesopotamienii atribuiau vieţii veşnice duritatea existenţei pământeşti aşa cum le era cunoscută, ca prelungire a vicisitudinilor acesteia.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu