duminică, 26 februarie 2012

Heisenberg, Bohr, de Broglie, Perrin, Michelson; Jaki.

Pe ce s—au dus 11 z.; torpoarea de azi, joi.

Patricienii şi plebeii; între cei ca Noica şi Patapievici, şi cei ca Rozanov şi Bloy, va exista mereu un hãu.

Luna aceasta am aşteptat sosirea unui ramburs, a salariului, şi a bonurilor; nu a ajuns, însã, niciuna dintre acestea.

Câteva rânduri despre D. F. Wallace mi—au amintit de ‘autorul preferat al lui Gracq’—Balzac, Verne, Beyle, unul dintre aceştia (mai existã şi secvenţa culturalã: Poe, Verne, Beyle, Wagner, Bréton). Gracq vorbea despre vârstele descoperirilor, de la Verne şi Poe, la Beyle, Bréton şi Jűnger. Ar putea fi menţionat şi Rimbaud. Oricum, noţiunea (de ‘scriitor preferat’) se poate utiliza în legãturã cu Gracq.

Captarea de la periferie& cava& uterul& chistul observat.

Crezusem cã nu existã coincidenţe—viaţa mi—a arãtat cã existã: o mulţime, numeroase. Coincidenţele sunt numeroase.

Vin. seara, la puţin dupã 7 ½, realizez confuzia—între luni/ marţi şi sb./ dum..

Interesul pentru psihanalizã—autori& subiecte. Psihanaliza e interesantã pentru autori, şi pentru subiecte, pentru ceea ce e discutat.

Urgia, restriştea& limanul.

Tiparul derizoriu, şablonul comportamental.

Pe mai mulţi cãlugãri îi mântuie mãturarea chiliei, decât pravila. Adicã, întâia e de mai mult folos sufletesc, foloseşte mai mult.

Lâncezealã. Şablonul derizoriu.

12 perechi. Dupã 12 z. de delãsare şi lâncezealã (3 z.—virozã, o z.—pieziş, douã z.—gãrzi, etc.), azi (sb.) şi ieri—rufe: blugii II.

Trebuie urmãritã nu forma, ci funcţia îndeplinitã, eficienţa.

Realitatea, scrie Pavelcu, e cuplul, viaţa în doi, însoţirea, binomul.

Cum aratã viaţa mea, la aproape 34 de ani; indiferenţã amabilã, apatie amabilã, dezinteres franc, nepãsare, dezlânare, delãsare, incoerenţã, haos.

Bataille şi psihanaliza. Interesul scriitorilor pentru psihanalizã.

Balama pentru acţiune, nu lespede a visãrii, apatiei, delãsãrii. Lista poetului Benn.

Freud, psihanaliza, Bataille, Gracq, Tournier, Rais.

Stilul lui Pavelcu e deopotrivã desuet şi stângaci, de o turnurã întrucâtva ridicolã, adesea improprie. Exprimarea lui e colţuroasã, bolovãnoasã.

Cum aratã viaţa mea, la aproape 34 de ani.

Ieri, sb., trei cafele; azi, douã cafele, peştele marinat, tratatul şi lustra, fosta casierie, afişele.

Mai mult decât literatura sau gândirea abstractã, profesia şi gândirea profesionalã s—au impus întrucâtva de la sine, ca alternativa evidentã—la dezorientarea, apatia şi delãsarea caracteristice. Meseria e o soluţie, mai degrabã decât cultura.

Am atribuit ameţeala şi torpoarea—hipoglicemiei, asteniei de primãvarã, virozei, tensiunii arteriale. Clivat de real, ameţit, tehui, aerian. ‘Intruziunea realului’.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu