Acasã

Acasã





Tentaţia sau înclinaţia de a perora.
Dum. mai aveam, din ajun, 18 ţigãri, nişte icetea, o ‘Boemã’, douã cotlete. (Ieri, sb., 90+ 182+ 36+ 110 mii, şi douã bonuri.)
Ieri, sb.: muzica& articole, italienii, poezia, întâietatea poeziei& poezia antologatã; versul& mâncarea& banii—ieri. Azi—fumat, cafele, icetea.
Cinci italienişti (GC, Marcu, DV, FC, Balaci). Vianu& Blaga& NS, ≠& Coşbuc& Streinu& Pãstorel. EL. MP& Butor& ‘Eneida’& ‘Quijote’& ME de M.
La AP: Blaga& NS& Pãstorel& ME de M.
Creţia& italieniştii, FC& Balaci& AG, ŞC, AP.
‘Morgan’& autohtonii—romanele (ziarele—ed.)& hispanicul şi patrologul. A testa.
De vin., mã gândesc la trãirea italianului.
Limpezimea deznãdejdii.
Dum., fumat pânã la 5.

Leopardi& Lovinescu& WF, JG& Schudt, catolicul BW, Horguelin—policieruri şi muzicã.
Lovinescu—cititul şi meseria.
‘O tipã ţâţoasã, parfumatã …’.
Luni, fumat de la 8 ¾ (cele şase ţigãri de ieri le fumasem pânã la 2); ieri am fumat din nou de la 6 ½ la 7, şi de la 9 la 1.
Fumatul: sb.—azi.

Lovinescu, Schudt, Horguelin şi policierurile, catolicul Watson, Bloy, R. Petrescu.
Marţi—hering (cu sos de piper), pâine, icetea, cafele, fumat, muzicã.
Marţi—fumatul şi muzica. Cititul.
EL, JG, dublinezul, Schudt, Horguelin şi policierurile, medalioanele altui francez, BW, Bloy, R. Petrescu; dublinezul şi recititul—analize.
E vorba de absenţa minimei lealitãţi umane—de josnicie, ‘lumea celor patru’ (doi moşnegi, douã puşlamale). Nivelul foarte bazal al acestei lipse de lealitate e acela descalificant. E ceva dezarmant prin brutalitate şi ostilitate, prin vrãjmãşia deschisã. Ceea ce aratã, încã o datã, cã omenia e independentã de muzica ascultatã, ştiutã—omenia, adicã umanitatea. Nu e decât labirintul indeciziei. E ceva ce ţine de patologie.
A cãuta, în poezie, imaginile durerii şi ale restriştei.

Mőtley C., Poison, D. Leppard, Skid Row (v. şi argoul)& Bach. Bon Jovi. Manowar& Helloween.
Genul de neam prost, genul care face figuri urâte.
Lovinescu dã gustul citirii inteligente a unei cãrţi—iar blogul e o soluţie mai inteligentã, şi mai coerentã, de publicare, decât puteau fi ‘revistele vremii’, în care—şi risipeau vechii critici contribuţiile, foiletoanele. Plãcerea de a citi—şi vanitatea de a scrie; plãcerea de a citi trebuie sã o preceadã şi sã o justifice pe aceea de a scrie despre ceea ce a fost citit—altfel, nu e decât vanitate. O parte din desãvârşirea stilului provine din inteligenţã şi echilibru, ca şi din probitatea intelectualã. Inteligenţa, echilibrul, raţionalitatea unui scriitor îşi au partea lor la desãvârşirea stilului.

În gardã pânã la 8 (cu Tomac)—despre expatr., muzicã, D. Mode, cinema (spaniolul), ziarele—ed. (‘Şotronul’& Bogza), psihologie, doi psihologi (Pavelcu şi W. James), Voroneţ, electropop.
21 de trupe; dimineaţã, în drum cãtre clinicã, mã gândeam la cele şase trupe de grunge.
Eu grunge am ascultat în ’93, la 15 ani, înainte de moartea lui Cobain—nu dupã; dealtfel, nu cred cã moartea lui Cobain a relansat grunge—ul, cã i—a adus o nouã popularitate.
Sunetul grunjos.
Joi, fumat pânã la 11 ¾.

Vin., şase cotlete (3 de ieri), vin alb demisec; fumat, icetea, muzicã.
Psihologie& dramaturgie, romane, poezie. Muzicã& genuri. Horguelin—policieruri& muzicã. Muzicã& filozofie& artã.
Ieri—grunge, tematici, ’93, muzica; tabelul muzicii.
Despre muzica pe care o ascult am vorbit marţi, la tel., şi ieri, joi, în gardã.

Ieri, vin., dãdeam ‘nivele’ la vezicã (în locul sedimentului), n—am identificat cheagurile din vezicã.
Sb., dietã de muzicã, fumat, cafele.
56 în 11 l.—5 postãri/ l..