Ideea scrierii tabletelor mi—a dat—o v. de poezie arghezianã, iar numele mã duce cu gândul mai degrabã la orientalii antici, decât la ciocolatã sau pastile.

Diavolul egoismului transcris ca timiditate, delãsare, tracasare, etc..

Delirul de persecuţie al creştinilor reacţionari, înapoiaţi.

Mã intereseazã numai muzica şi cei care chiar fac muzicã, nu vreun gen anume, nu sunt fanatizat.

În Biblie, timpul (irosit) nu conteazã. E câştig fiinţial.

V:--pe scurt: ‘Da, amândoi sunt creştini’&--lecturile preotului legionar, bucoavna—rusul (canonizat), reabilitarea, girarea, ascensiunea&--2 x dum.&--dum., lecţia; mâncarea&--analiza.

Preotul, crisparea ghicitã, pustiul şi rarefierea& fetele& cartea& dosarul& Mitropolitul rus; şcoala& bucuratul de viaţã& cr., utilitatea& limpezimea& bonomia şi lejeritatea& oprelişti, restrictivitatea.

Am mers la conferinţa Mitr. Hierotheos cu un gând arghezian, cu o intenţie arghezianã—adicã, de autor de tablete.

Civilizaţia interbelicã.

Iisus Care dã mâncare, Care oferã de mâncat—e semnul bunãtãţii şi al omeniei Lui Iisus.

Despre plaje, locuri (Roxana& NI).

Femeile au, pentru locuri, ochiul mai bun chiar decât neîntrecutul, neegalatul NI.

Imnografia—Wizard, Manowar.

Eu am presupus cã Mitr. Hierotheos se referea la demenţa clinicã, patentã, şi nu la ‘nebunia’ în sens teologic sau filozofic, erasmic; poate, însã, cã publicul avea în vedere corelaţia stãrilor paroxistice ale lui Bataille—râsul, nebunia, violenţa, orgasmul.

Îmi plac mâncarea gãtitã, muzica, fumatul, cafeaua.

Gamã de tablete—experienţe, Ruiz, rezumate, scene, psihologie, baptistul& Horguelin, canadezul. Analize& eseuri. Calibru. Lejer.

Verva. ≠. Tablete de inspiraţie muzicalã. Tonul vioi, verva, elasticitatea.

Tonul lejer şi dezinvolt al tabletelor, vioiciunea şi verva, latura ocazionalã. Ralea, ME, dublinezul despre dinamismul lui Martí, umoristul evreu despre Bazarov …. Gazetãria.

Transplantarea Evangheliei în lumea ascetismului neoplatonician, pãgân, dualist, şi a represiei.

Lucruri vãzute, spuse, aflate.

Postarea despre Ballard; vreo patru postãri (Ballard, evreul argentinian, romanul SF, Bazarov). Altele trei—câteva cãrţi SF recomandate, Peake, interactivitatea. Iar despre cinema n—a mai scris de 3 ½ ani.

Pentru a deţine o ştiinţã, e nevoie sã o studiezi strãduindu—te sã o înţelegi—nu sã ai cãrţile în casã.

O naturã intelectualã, care nu înţelege.

Iisus laudã gestul frumos, pe care—l preferã unei fapte bune, milosteniei. Subtilitãţile acestea evanghelice dau o încântare negrãitã.

Când vezi la altul ceea ce puteai sã fi avut tu, te doare.

Muzica savuroasã. Sentimentalitatea, semitonurile emoţionalitãţii. Rãgazul de a visa fericirea. Originea fricii mele de femei; şi încercarea subconştientului de a gãsi alte adulte, însã bune—substitute de semn contrar.

Pe femei le cãlãuzeşte estetica gesturilor, nu morala faptelor.

Filozofia loazirurilor, a petrecerilor şi a bucuratului de viaţã; Chesterton despre medievali şi îngrãdiri.

Eu eram consilierul din ‘Kane’—fãrã sã fi fost nevoie—caricaturã romanţioasã.

Femeile au dreptate—împotriva aparenţelor.

Tablete, cinema, lejer, bonomia, Roxana, familia ei, originea fricii de femei, eradicarea. (Însã e mai mult de—atât: ferocitatea, etc., intuirea cruzimii.)

Autotr. experienţei de artã a lui Bergotte.

Gazetãria scriitorilor francezi, latura ocazionalã.

Urâtele (L, R, C).

Autotr. şi impresia, ≠, ceea ce chiar conteazã, ceea ce chiar schimbã ceva.

O relaţie trebuie abordatã cu gândul de a oferi—nu de a cere, nu de a prãda.

Despre surrealismul policierurilor scandinave; rezumate& cf. dum.—fie cr., temã, fie o secvenţã narativã, o secvenţã literarã.

DOOM, nu şi GOTHIC& BLACK.

Ca deopotrivã gentleman—şi tãios, prompt, pe fazã, ager, vioi, nemototol.

Lista de cãrţi a reacţionarilor& citatul, chiar cuvântul, termenul& lista bloggerului, una dintre cãrţi.

Am vãzut ce înseamnã femei, şi ce înseamnã târâturi. Cum se poartã o femeie, şi cum se poartã o târâturã; în chiar ziua în care o ghiorlancã ordinarã îmi trântea tel., o femeie care m—a iubit îmi trimitea, discret, un semn. Iar motive de supãrare avea numai a doua.
Bucuria secretã, discretã.

O javrã înrãitã, veninoasã—o mâncare deja mestecatã.