Fapt e că văzul nu e o problemă filozofică, adică nu e o problemă autentic filozofică, iar formularea ei actuală în termeni pretins filozofici e un atavism din perioada în care filozofia analiza chestiuni de neurofiziologie—adică, toate primele cap. din istoria psihologiei care sunt, de fapt, cap. de istoria filozofiei, etc.. Strădania filozofilor de azi de a relua chestiunea nu face cinste simţului lor filozofic.
Autori ca teoreticienii iluminişti aparţin epocii în care filozofia se făcea la intersecţia cu medicina vremii.
Precedentul cartezian nu îi îndreptăţeşte pe filozofii de azi la nimic. Teoriile filozofice ale vederii sunt irelevante, travestiuri pseudofilozofice, formulări improprii, neştiinţifice, urmări ale epocii singular când câţiva autori întreuneau prerogativele filozofului, şi pe ale biologului (dând curs şi schiţei psihologiei incipiente, primare).
Descartes nu era un filozof care făcea biologie, nici un biolog care filozofa—ci deopotrivă un metafizician iscusit şi un biolog competent. E vorba despre o dublă singularitate—a unui autor neasemuit, şi a unei epoci de răspântie.
Cei de azi nu se pot prevala de precedentul său ca de un tipar al profesiei, căci e vorba numai de unicitatea omului respectiv, şi de condiţii istorice irepetabile ca atare. Cu alte cuvinte, cineva poate încă fi atât filozof, cât şi biolog—dar nu să pretindă să dea rezolvări filozofice, analitice, de cabinet, sau prin experimente generice, ex tempore, unor chestiuni fundamental adjudecate de biologie. Nu e vorba despre cultura biologică, existent sau nu—ci de însăşi sintaxa întrebuinţată. Filozofica procură un limbaj impropriu pentru discutarea chestiunii văzului, care aparţine de drept neurofiziologiei, ieşite de mult din patrimoniul metafizicii, odată cu intrarea în epoca experimentală. Filozofia a putut livra, la un moment dat, rudimente ale demersului ştiinţific; i se cuvine gratitudine. Dar discutarea în sc. XXI a teoriilor despre văz ale Ep. Berkeley, Lady Shepherd, etc., ca şi cum ar reprezenta o tematizare actuală, e lamentabilă—prin lipsa de simţ filozofic denotată.