Accepţia empirică şi mundană a virtuţilor Lui Iisus: ce putea însemna smerenia Lui, de ex.. Dacă se porneşte de la ceva abstract, sensul e ratat. Supralicitarea versetului e stâlcirea lui.
Gundolf despre Shakespeare—nemţii. Superioritatea indiscutabilă a lui Sh., cf. nemţilor. Uitasem despre întâiul că era evreu—şi nu cred să fi ştiut că a publicat şi o lucrare despre Sh., în ’28, la 17 ani după lucrarea de comparatistică—şi văd că are şi scrieri, probabil mai puţin faimoase, despre Paracelsus, Lessing, Cezar, Opitz, Gryphius ….
Experienţa răului—la Siddharta, în întâia lui ‘trezire’, sunt imagini totuşi ‘ecranate’ ale răului—nu răul abrupt, virulenţa umanului. Umanismul domol, moderat, licărul. Buddha nu a pornit de la coşmarul social, de la tracasările cotidiene, de la substratul corupt al existenţei noastre; el pleacă nu de la răul moral, descurajant, ci de la acela fizic, etc..
Experienţa artei—‘Călăuza’, întregul dramaturgiei lui Sh., Beethoven, ‘Don Juan’, Puccini. E vorba despre momente—sau trăiri.
Einstein şi scrierile unchiului lui Bernstein.
Rubel despre Engels.
Engels şi Mary B., muncitoarea irlandeză. Apoi cu sora acesteia, încă 15 ani (de la 43 la 58 de ani).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu