Culegerea despre sexualităţi alternative a Valériei Tasso are, pentru mine, un interes direct deosebit: acela filozofic, dat de cap. despre felaţie şi Tigroaicele Albe (un fel de daoism eterodox, derivate), subiect mai ezoteric, ţinând, în bună măsuă, de folclorul religios, de legendă—funcţia medicală, şi simbolică, a felaţiei, care are drept scop ultim ‘închegarea’; dacă primul cap., despre masochism, e un reportaj, al doilea e rezumatul adnotat al unei cărţi; în scenă intră Tigroaica Albă (pelerină a adolescenţei regăsite), Dragonul Verde, Dragonul de Jad/ Tigrul Alb. În simbolica daoistă, tigrul e femininul, htonianul, yin—ul; dragonul e masculinul, celestul, yang—ul. Dar dualismul chinez e unul al complementarului, nu al opoziţiei: reuneşte, adună, nu polarizează. Aceasta e principala diferenţă faţă de dualismul semit, trecut şi în civilizaţia europeană.
Mi—a atras atenţia observaţia că Tigroaicele Albe reiau sau imită deprinderile sexuale ale adolescentelor.
Dar menţiunea despre ponta tigroaicelor ţine, probabil, mai degrabă de folclor, o tigroaică nedispunând de sute de parteneri pentru câte un coit cu fiecare.
Curiozităţii trebuie să îi fie adăugat simţul critic, fără de care e ameninţată de credulitate. Curiozitatea necritică poate tinde să fie credulă.