duminică, 6 septembrie 2015

Preliminariile Proiectului MAVO




‘Glasul Domnului’ demarează tacticos, cu o predoslovie a protagonsitului, şi cu preliminariile Proiectului MAVO.
Predoslovia romanului montează ideile lui Stanisław Lem (agnosticul provenit dintr-o familie catolică, însă cu origini evreieşti): răul, teodiceea, posibilităţile ştiinţei, hazardul; dar nivelul filozofic mi s-a părut deopotrivă derizoriu, cu toate ideile care pot îmbia, şi naiv, cu ifosele de om care cunoaşte dedesubturile ştiinţei şi de cruciat al scientismului (‘fizicalizarea eticii’). Remarcile lui Stanisław Lem par să fie foarte naive, demascându-l ca fiind mai degrabă unul dintre consumatorii şi entuziaştii ştiinţei popularizate, decât unul dintre savanţii adevăraţi, care obişnuiesc să nu invoce mantrele trecute în lexicul ştiinţei popularizate. Tocmai purismul acesta afectat e naiv şi literar. M-am gândit că un matematician n-ar scrie aşa, nu s-ar exprima aşa.
Destul de naive sunt şi mijloacele literare: Baloyne e caracterizat direct, şi e un şablon de ‘vitalitate vulnerabilă’.
Naratorul are 62 de ani, i-au fost închinate 28 de biografii. În predoslovie, ne comunică cu înfrigurare idei despre psihanaliză, ‘domeniul teologiei inexistente a zeităţilor infirme’, ‘lumile lui Gibbs şi Boltzmann’, limbaj, ‘menadrele şi abaterile antropogenezei’, ‘informaţia de a doua mână’, ‘potopul de maculatură’’, ‘masivul trainic’ al faptelor. Digresiuni de aceeaşi natură există şi în continuare: sechelele uneltelor informaticii (unelte ‘incomode, urâte, dizgraţioase’), rigiditatea matematicii folosite de informatică, ignorarea ‘din motive foarte nematematice’ a unor descoperiri importante, etc.. Preocuparea esenţială a matematicianului e ‘procesul pur al fluctuaţiei statistice’. Impresia e de ştiinţă scornită, la fel ca arta sau filozofia scornite, din alte opere.
Lem aminteşte de … Anderson prin încrederea naivă în cât de irezistibile sunt personajele lui, aşa că nici nu le mai crează, le povesteşte. În această literatură, un personaj nu convinge prin idei, şi cu atât mai puţin prin caracterizare directă, lineară.
Traducerea e stângace; când Stanisław Lem îl menţionează pe logicianul Russell, o notă românească ne explică faptul că romancierul se referă la … Henry Russell.
Subiectul romanului e descoperirea ‘lânii de aur a stelelor’.
Preliminariile Proiectului MAVO, până la intrarea naratorului în Consiliul Ştiinţific, cuprind ivirea astrofizicii neutrinice, invertorul neutrinic (bazat pe fenomenul Stoeglitz), benzile de la Palomar, din care o parte ajung la Swanson. De la acesta, benzile înregistrate la Mount Palomar trec la Laserowitz.
Swanson producea tabele de loterie, utilizând tocmai benzile de la Palomar. Rappaport află întâmplător atât de litigiul dintre Swanson şi statisticianul nemulţumit de tabelele furnizate, cât şi de interpretările date de Laserowitz seriilor.
Pe urmele ‘mesajului neutrinic al astrelor’, Rappaport îi solicită lui Howitzer o analiză distributivă a semnalelor înregistrate, şi ia legătura cu Rush.
Prin Rush, sunt informaţi senatorul Barrett şi CIA. Proiectul MAVO ajunge să cuprindă 2,5 mii de oameni.
Naratorul ajunge la sediul Proiectului. Urmează portretul lui Baloyne, ‘homo sciens de tip renascentist’.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu