‘Din plinãtatea Duhului Sfânt’. Un blog de literaturã şi psihologie. Tablete, eseuri, analize, racursiuri, adnotãri
luni, 3 octombrie 2011
Lata Mangeshkar
Lata Mangeshkar
Muzica uşoarã care mã bucurã cel mai mult acum e aceea indianã. Nu ştiam de Lata Mangeshkar, am ajuns la ea pe urmele lui Lata şi Udit care cântã ‘Bholi …’. E descoperirea muzicalã a anului. Ascult mult cântecele Latei Mangeshkar, mai ales ‘Dilli Hai Dil …’, ‘Tum Chal Rahe Ho’, ‘Je Hum Tum Chori Se’, ‘Begani Shadi …’, ‘Na Koi …’; zece din unsprezece sunt cântate împreunã cu inconfundabilul Mukesh. Sunt cântece odihnitoare, vesele sau îndurerate de flacãra nevãzutã a iubirii, care învioreazã. E ideea mea de muzicã încântãtoare. Şi apoi, desigur cã existã şi latura de exotism, latura Kipling, ‘India mai vastã decât mapamondul’. Existã visarea eroticã, şi aceea exoticã.
‘Muzica indianã’, cum se numea în copilãria mea, când Raj Kapoor şi ‘Lanţul amintirilor’ mai însemnau ceva, provine de la neamul care a inventat metafizica.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu