joi, 27 octombrie 2011
Îmi place Biblia. Mã consider un creştin nedenominaţional, un creştin generic, îmi place Missa, mult din teologia rãsãriteanã, mult din teologia protestanţilor, mult din teologia apuseanã catolicã; însã atitudinea mea nu e aceea a lui Soloviov, ci aceea, discretã, refractarã la militantism, a lui Rozanov (care a militat numai ca gazetar, iar atunci doar pe jumãtate serios) şi a Avvei Dorotei, criteriul e utilitatea, aleg ceea ce simt, şi apoi testez, ca fiind util şi viu. Nu existã vreun corp bisericesc care sã coincidã cu adevãrul. Mã intereseazã numai teologia utilã existenţial. Îmi plac anglicanii, încuviinţez selectivitatea. Dispreţuiesc confesionalismul. Nu îmi place Newman şi ceea ce reprezintã el (‘asumarea’ proastã, confesionalismul mohorât şi cu ifose, cantonarea, iluzia).
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Îi cinstesc pe Mitropoliţii Grigore al Tesalonicului şi Marcu Eugenicul, pe Sf. Paisie de la Neamţ, pe Sf. Ioan de Kronstadt şi pe Sf. Dimitrie al Rostovului, şi sunt tomist, un tomist patristic, ‘anglican’, neconfesionalist. Un rãsãritean tomist—însã accentele tomismului sunt rãsãritene, patristice. E ceva la antipodul unui compromis ecumenic.
RăspundețiȘtergereConfesionalizarea tomismului—ca şi aceea a palamismului, şi chiar a marelui calvinism, a calvinismului larg, comprehensiv—e o racilã.