Curãţenia e ca şi logica şi latina—are o funcţie esteticã.

Scrieri despre muzicã—evreul canadez& H.—’96.

Falus. Cetitori. Femeile de azi, adulta. Expatrierea. Semitonuri. Termenul. Cinema ….
Subiecte ….
Cafea& muzica& cinema …. Semitonuri. Termenul. Femeile de azi, adulta. Falus. Blogul. Subiecte …. Deschiderea. Jurnalul ĕ—2 x ieri& deschiderea& vremea, ziarista, estropiatul, plicul, ieri—douã restartãri, şocul, descurajarea. Prefigurarea. Mi.—efectul& Beyle& femei& anticiparea, forţarea.

În privinţa stilului istoricului Iorga, trebuie sã îi dãm dreptate lui Ş. Cioculescu—împotriva lui Cioran şi chiar Cãlinescu; Eliade era întrucâtva ambivalent, oricum—obiecţiile lui par sã se fi adresat mai degrabã procedeului, decât stilului, literaturii istorice scrise de Iorga.

Ridicolul grotesc al rãutãţii spumegânde, al surescitãrii, al aferãrii de cãţea trepãdând—modul cum trepãda.

Joi, de la 7 seara, thrillerul de spionaj—50 de min., în 80 de min.—pânã la 8.20 seara.

Vor cãuta sã se interpunã opincari, grase inoportune şi indiscrete, secãturi. Ura bãrbaţilor, şi a urâtelor, a rebuturilor.

Adulta îşi mângâia, emoţionatã, încântatã, pieptuţul—dând curs chemãrii masculului. Gestul acela ….

Gelozia de înţeles.

Vin. seara, de la 10 ¼--peplumul despre Vulcan, pânã la 12 ¾ dim.; de interes sunt şi acelea despre amazoane, Babilon, Cezar.

Numai experienţa e în mãsurã sã precizeze posibilul, sã—l clarifice şi desemneze, delimiteze.

Delãsarea survenitã& delãsarea conştientizatã, înţeleasã.

Coordonatele logice ale limbajului sunt numai estetice şi funcţionale, consensuale.

DELĂSAREA. Cultivarea imaginii dezagreabile. Realizarea, asumarea unui rol—al antipatizatului, al celui care inspirã dezgust—imagine timpurie, realizarea unui rol distribuit, intrarea desãvârşitã într—un rol, şi ilustrarea lui fizicã şi moralã. E ceva tenebros. Nu am cunoscut afecţiunea familialã. Ce—i drept, mã îndopau, mã îmbuibau—ca sã se ‘achite’. Neam de torţionari şi trãsniţi. În cazul altora, vara mãtuşii mele distingea între aprovizionare şi atitudinea pãrinteascã responsabilã. Interiorizez, reiau şi reproduc traumele; ‘dus cu vorba’, am fãcut la fel, am reprodus comportamentul—flirtul culpabil.

Ecarisajul: apr.—Gaiu, iul.—Hafia, sept.—Baciu.

Preexistase—oral, noima—omagiat, licãrul—femeia aparte.

Ticãloşia, josnicia, obrãznicia, indiscreţia.

În practica curentã, nu e nevoie sã dãm o accepţie atât de extremã.

‘Asta e când ajung toate zoaiele meteorologi’. Stârpituri.

Ambivalenţa faţã de piratul emblematic.

Tot ceea ce fusese hâd, impropriu, dizgraţios, strâmb.

Semnificaţia afectivã—uneori, mutã.

În fapt realul e întotdeauna deja politizat. O realitate nu e mântuitã, fiindcã e proclamatã ca atare. Trebuie strãdanie şi criticã. Creştinismele apostolice se intereseazã mai puţin de aşa ceva. Indiferenţi la clivajul dintre ideal şi real, empiric. Preşul idealului, sub care poate fi escamotat orice.

Cuvintele, vorbele, ipotezele, creazã locul, spaţiul delãsãrii, sãlaşul delãsãrii, matricea îmbâcsirii. Spaţiul delãsãrii, al inacţiunii şi al defetismului.

Poziţia într—o relaţie se întemeiazã pe forţã, forţa nu rezultã din—ci precede relaţia. Nu e ceva adus în relaţie de cãtre partener, nu e un dar, nu e dãruitã.

Timpul.

Douã decenii irosite; viaţa mea n—a avut anvergura corespunzãtoare.

Altruismul nu existã decât în forme ieftine, superficiale, însã pizma greoaie, invidia, e pãcatul lumii.

Mintea mea imita, simula o condiţie care nu era a ei.

Patru interviuri—regizorul francez& actorul& mexicanul& dramaturgul& romancierul.

Dum. seara—dârele de negru—probabil de la jegul adunat pe calendarul vechi.

Dum. seara: 7 ¼--10, citit (60 de pag.).