Cineva recomandã critica de film a unui oarecare Anthony Lane, despre care presupun cã e vreo vedetã a gazetãriei culturale americane; am citit câteva aprecieri de—ale lui Lane, sunt o însãilare de imbecilitãţi rãutãcioase, umor cãznit, şicanator, şi insulte anoste, nesãrate, ironii greoaie şi banale, invective dizgraţioase şi neinteresante, ‘isteţimi’ şcolãreşti, aprecieri la nivelul bârfei de la scara blocului, un ton mahalagesc lãfãit—bãdãrãnia a mult din umorul franc al americanilor—agresivitatea fãţişã, intenţia de a insulta, ceva lamentabil, incredibil de rudimentar.
Ironiilor acestui înveninat, de o acrealã lipsitã de vioiciune, le lipseşte farmecul, adicã inteligenţa.

O observaţie, însã, e importantã: ‘the woman’s calm, otherworldly gaze suggests […] that she is nearing climax’.