Cinemaul ca filmarea unei prezenţe umane, suprafeţele fiinţei, volumul, etc.. Prezenţa unui actor, limbajul prezenţei. ‘Prestanţa’, cum se spunea, ţinuta.

Cântecul& butada. Decuparea propusã& inscripţia asiaticã& graba. Pamflete& la 11 z.& contextul, ideea, patrologul. Epistolarul. Blonda agerã. H.& ospitalitatea. Retuşarea, stricteţea. Ajustarea. Termenul& muzica …. Sinonime. Jurnale. Mi.—dosul. Ieri—dosul arãtat.

Pamflete& mailul& muzica& primirea, mi.—dosul& ambele copile întâlnite.
La 11 z..

Sezoane ale dorinţei—azi, luni, dorinţa spontanã, foarte intensã, pentru CC—şi reluarea dorinţei, de joi, faţã de IP şi sânii ei.

Am redevenit un cititor de interviuri—începând cu Marker, Van Damme, Pitol, Robbe—Grillet şi Simon.

Suntem capabili sã apreciem arta, fiindcã suntem fãcuţi sã apreciem trupuri, organisme, calitãţi sexuale.

Firescul dorinţei de a fi împreunã.

Tendinţa panicii, tendinţa de a fi prãpãstios—o remarcase chirurgul.

Pe de o parte—descumpãnirea, lezarea, riposta masochistã, sabotarea—pe de alta, semnalarea unei nevoi de progres—ocazia limpezirii, elucidarea, fenomen organic al evoluţiei, semnalarea disfuncţiei.

Omul ca fiinţã eroticã.

Marţi la 5 ¼ seara, turnând cafeaua de azi, preparatã aproape o orã, realizez sursa pigmentului negru de dum., a dârelor de negru, apãrute subit pe calendarul folosit ca suport—funingine de la ibricul în care fiersesem cafeaua la lumânare, dum.—funinginea de pe ibric a trecut pe vreun suport, apoi pe ceaşcã, de aici pe calendar—fiind costul limpezimii.

Simpatia—nepreţuitul iubirii, şi realitatea ei nemãsuratã, iubirea ca existentã—îndelunga nepãsare, indiferenţã şi amorţealã, insensibilitatea, obtuzitatea afectivã neexplicatã, crusta de granit—ticãloşia indeciziei, a flirtului iresponsabil, a nehotãrârii care provoacã altora confuzie, umilinţã, dezamãgire, descurajare şi durere, îi demoralizeazã.

Originalitatea—titlul eseurilor, adnotãrilor, explicãrilor, al ‘pag.’ (Ralea, ME de M, PK, preotul schismatic), sã fie chiar detaliul vizat, sã le intitulez prin ceea ce vreau sã scot în evidenţã—într—un fel, cam ca—n mohorâtele albume de artã de pe vremuri.

Marţi seara—gândul mozaicului—postãri scurte care sunt explicãri, analize (în înţelesul originar), nu semnalãri, ceea ce ar fi prea sumar—ci a analiza, a avea ceva de spus, dincolo de semnalare, de comunicarea existenţei, de subliniere. Nu doar semnalez, arãt—ci explic—sau analizez (hispanicul—refluxul, patrologul). Ceva e explicat, e analizat, e precizat; nu mã mãrginesc la a semnala, ci am ceva de spus.

Eseuri pe care le—aş numai, mai degrabã decât epifanice, taborice.

Blogurile reprezintã ocazia eseului ilustrat, a ilustrãrii eseurilor—eseisticã ilustratã.

Cei patru autori& câţiva filozofi& MF, Childe& cãrţi—KL, MF, Childe, Wallace& prozã scurtã& rezumate.

Rezumate—H..
Dick& Barnes.
Prozã scurtã. Sus.

Originea funinginii de dum., enigma originii dârelor de funingine.

Oamenii trupeşti gândesc în termeni de acces—oamenii spirituali, în termeni de accedere.

Gloata nu ascultã—timbrul, inflexiunea—ci culege informaţii.

Surrealist, nu dadaist. Intenţia artisticã. Polaruri. Termen generic.

Noroiul, emergenţa sentimentelor, poezia.

Mi.—un sandviş cu şniţel, o cafea (Espresso scurt), pui prãjit, bere, salatã de roşii, o îngheţatã —230+ 41+ 30+ 25 mii.

Şi Dumnezeul epicureilor—sau al deiştilor—era tot Dumnezeul impasibil al lui Aristotel.

Acceptarea, afirmarea iubirii vs. promoroaca sumbrã a indiferenţei, banchiza.

Antitomiştii aveau dreptatea lor, fiindcã ei atacau principiile; pot exista afirmaţii tomiste care sã contrazicã acele principii—însã criticii aveau dreptate—principiile conteazã.