La Kant, a plăcea în mod universal nu înseamnă a plăcea în mod unanim, ci cu senzaţia universalului (care nici nu mai e, aici, un 'concept', ci ceva nenoţional); Kant ştia că o apreciere unanimă e inexistentă, şi imposibilă, ca atare a treia 'Critică' nici nu oferă ilustrări artistice, care ar fi numai cu titlu personal. Caracterul universal se referă la modul resimţit al plăcerii, nu la unanimitate.