Consecvent, Lawrence căuta mai degrabă să trăiască literatura altora (Cooper, Hawthorne, Dana), decât să o gândească. Dezintelectualiza critica, primatul îi revine trăirii, 'imersării', nemijlocirii, senzaţiei directe. Distinct de aceasta, concluziile lui anticipează ceea ce va fi psihocritica.
Am relevat o dublă înrudire cu Noua Critică (europeană).