‘Regina Margot’, simbolul literar al romanescului şi al senzualitãţii timpurii—existã regiuni ale experienţei în care personalul, existenţialul, necesarul, şi structurile obiective ale culturii se coreleazã—cunosc şi eu câteva’, ‘Margot’ e unul dintre ele; acest roman mai e menţionat, deşi nu în termeni înrudiţi, sau mãcar similari, de filozoful Chartier (cartezian, comtian, kantian, hegelian şi platonician—într—un cuvânt, raţionalist laic).
‘Margot’ înseamnã binele cel mai timpuriu, însoţirea timpurie cu arta şi cu senzualitatea însufleţitã, osmozã a originalitãţii şi a deja—cutumei.
Ochiul feminin are o autoritate suveranã de cunoaştere în ceea ce priveşte umanul. Iar prin vicisitudinile mundanului, femininul înseamnã cel mai adesea fascinantul irosit în zadar, pierdut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu