Nietzsche a recomandat competiţia, nu invidia; sau: invidia competitivă, nu aceea posacă şi încrâncenată. Nietzsche e eticianul competiţiei, al unei virtuţi, nu al pizmei, al invidiei dizolvante, sterpe.
Nietzsche a recomandat competiţia, dar nu pare s—o fi recunoscut în istoria economică a timpului său, ca motor al capitalismului. Identifica competiţia hăt—departe, la greci, dar nu o recunoştea în amploarea ascensiunii capitalismului.