Autenticismul lui Elvin. Pastişe. Titel & Foarţă (ca eseişti). Scepticismul. Glose, microlecturi. Scepticismul umanizant. Întregul. Hârtia, cf. azi. Leafă. Jind. Seriale. La 11 z..

‘Incognito’ & N. P. Mihail.

La Bârlad, ploua.

Scepticismul rezonabil.

Lăncrănjan & Titel & Elvin.

Vols., cf. marţi.

Ritm, 2 x azi. Fumat. Vremea.

Citit …. Opţiuni. Grilă. Mailul, cf. ieri.

Vin., 138 & 160 & 20 & & 140 mii, 3 milioane, şi două bonuri [ţigări II & bilet & cafele & prânz & ţigări I & ed. & cârnaţi, cafele, pâine, etc.].
Joi, 30 & & 140 & 60 mii [cafele & cină & ţigări & cola].
Dum., 70 & 670 & 138 & 48,3 mii [şosete & pantofi & ţigări & pâini, cola]. Sb., 66,3 & 138 & 100 mii, şi un bon [ceafă, cafele, îngheţate & ţigări & ziar].

Rătăciri (Rion, PF).

MZ & PF.

Mintea (dum. dim., N. P. Mihail & ‘Incognito’; azi, , autenticismul, idealul estetic, scepticismul). Sb. seara, cursivitatea, etc..

Azi, despre scenariile lui Mihail; acelea ale lui Popovici, filmele lui Saizescu, kitschul, aprecierile lui Caranfil (brusc reabilitat, redresat).

Dianu, etc..
Opţiuni (Dianu, ‘Prinţul’, Mihail, ‘Incognito’, etc., ‘Biserica …’, Baconsky, secvenţa lui Elvin, Doinaş, Ştefănescu).

Formal (ca oţios, placid, etc.) şi existenţial.

Vin., despre istoricii artei, Pleşu, suceveanul Ştefănescu, bihoreni, câmpia Dunării (inclusiv lunca Dunării).

Biserica poate însemna tocmai placiditatea şi oţiosul, îngrădirea.

Deocamdată, mintea nu poate decât amalgama, atunci când se referă la Biserică. Nu poate decât să amalgameze, arbitrar, aleator, idei, sentimente, etc., raportându-le la o unitate ideală, apriorică.

Plânsul. Lecţia. Modulul.

Vin., despre cinefilia lui Stalin.

Creştinismul vrea să se facă abstracţie de disonanţele cognitive.

De ce se presupune despre critici că ar trebui să fie mai puţin stângaci, mai puţin neiscusiţi în aprecierea operelor, decât în aceea a existenţei, situaţiilor, fiinţelor, realităţilor? Operele nu sunt ecuaţii, nu survine un set de reguli. Lumea artei nu e o ‘lume livrescă’, nu justifică deloc comutarea pe o logică livrescă, ‘aeriană’, schematică, reducţionistă. Reproşul adresat de compozitorul francez din sc. XVIII, criticului care pretindea să evalueze expeditiv, oţios, e valabilă mereu. Majoritatea criticilor sunt, într-adevăr, ‘plugarii oţioşi’; dacă e posibilă cunoaşterea, nu înseamnă că e şi garantată, sau posibilă în orice condiţii.
Critică înseamnă ceea ce scria Simmel despre autorii săi; sau I. Gherea, despre ‘cei şapte autori’ (ruşii, AF, KH, MP, PV, Jammes).
Absurditatea şi superficialitatea axiomelor criticii curente, cârdăşia presupusă. Aroganţa sfruntată (teoria exponentului, care nu e de acord nici măcar cu ceilalţi exponenţi), acreditarea. Pretenţia neîntemeiată la monopol; critica poate să fie formativă, niciodată informativă, poate sugera modele de lectură. Cei ca I. Gherea. Divertismentul şi arta, identificate cu precizie, neconcesiv. Evaluarea artei nu e o operaţiune logică, un algoritm.

Cosaşu nu e un eseist, referinţele culturale ale lui Cosaşu sunt ca şi ale lui Nietzsche, etc.. Livrescul nu înseamnă critică.

Iisus recomanda, propovăduia bunătatea, numai acesta ar fi cuvântul cu care să putem traduce sentimentul, conduita respectivă, fără a recurge la neologisme, etc.; dar polisemia există chiar în Evanghelii: Lazăr, unul din ucenici.

Gherea, cititorul ideal, negrăbit; unele articole nu menţionează activitatea lui de pianist.

‘Venit pe lume’ (dna. Mazzantini) & ‘Dharma’ (Kerouac) & ‘Capela excomunicaţilor’.

Spolierea (exdecanul) & cuantumul & rocada, probozirea. III: franceza & H. & manualul.

Dinozaurii înfăţişaţi ca păsări hazlii, vioaie, dereptilizate.

Caricatura însăşi poate fi realistă (naturalismul, în sensul realului), sau fantezistă, liberă.

Artificialitatea nu e o decizie, dar o carenţă. Ea demonstrează stângăcie şi arbitrar, lipsa cursivităţii.

Există o simetrie în familiile de scriitori Caragiale, Gherea, Pillat; mai tânărul Cotruş era nepot, nu fiu al predecesorului.
Calofilia netăgăduită.

Instructorul gălăţean de fitness, căsătoria, severitatea, parcul, malul.

O idee geografică despre Dorna, ţinutul transfigurat de romancierul sucevean.

Un prim scop al criticii poate fi de a sesiza ce întrebări suscită o operă.

La 5 l. (‘Capela …’) & 6 ½ seara, apoi cină.

Filme & vols. & Elvin, Georgescu, Crohmălniceanu, Vitner, Iosifescu, Bratu, însă şi Brad, etc. & ’97, jurnalul. Versanţii: ai operelor, ai momentelor/vârstelor. 2 x altitudinea: autorii & paletă.

Papu şi principiul microlecturii.

Eseurile despre cinema ale lui Cosaşu.

Vin., interviul cu Mihail (la 6 z.).

Dum., la amiază, pantofi, tuns, spălat trei tricouri şi adus două curate, plus pâinile; fumat şapte ţigări.

Letargia & plafonarea în sufragerie, ‘serile pe canapea’ (maratonistul baterist).