Cãrţi, medicinã şi muzicã

Cãrţi, medicinã şi muzicã





Preocuparea (Gracq, Verne, Tournier) pentru geografie şi hãrţi, cartografie, astrolabe şi portulane; preocupãri geografice, sau de geograf. E ceva care îi face bine minţii. Deopotrivã Gracq şi Tournier se revendicã de la Verne geograful şi peisagistul.
Cronica unui drum cãtre Soare—Rãsare—ca în romanul chinez medieval.

Încercarea moldovenilor de a descrie şi caracteriza ritmurile domoale, calme, liniştite. O impresie de pãtrunzãtoare fericire. Binele fiecãrei zile.
Teologi ai împãrtãşirii Lui Dumnezeu, ai harului.
Inspiraţia salutarã: Missa.
Nu ştiu în ce termeni sã interpretez Evanghelia; sunt un creştin post—mitologic, un creştin de dupã Loisy, Tillich şi Bultmann. Eu vin dupã aceştia. Descrierea existenţialului. În acest sens, îmi sunt la fel de indiferente creştinismul papal/ roman/ curial, ca şi acela atonit.
Cantonarea. Subiecte plãcute: capadocienii, Pãrinţii, misticii, atoniţii. Articole şi eseuri ca ale lui Ralea, Eliade, Gracq, Tresmontant, Simmel, Cãlinescu, Paleologu, sau ca ale ieşeanului ‘meu’. Analize. A scrie cu un anume cititor în minte, articole adresate.
Teologia existenţei.

Ceea ce încã mai înseamnã a prefera o etichetã, sau o pozã, realului, analizei realului.

Ieri, dum., mi—a fãcut mult bine o conferinţã a lui Noica (‘Pentru ce ne pregãteşte Filocalia’), pe care am ascultat—o de pe o casetã.
Ascetica e teologia existenţei; ascetica fãrã gând mistic nu are sens.