Citindu—l pe Tresmontant
Cãtre sfârşitul iernii acesteia, am reluat câteva cãrţi, în format electronic, ale metafizicianului francez Tresmontant, pe care îl privesc ca pe unul dintre cei patru maeştri ai mei (deopotrivã cu Gracq, Simmel şi cu scriitorul Philippide).
‘Chestiunea minunii în legãturã cu Evangheliile’ e o carte interesantã, şi care revizuieşte şi precizeazã câteva poziţii teologice ale autorului—Învierea, naşterea din Fecioarã; scrierea e din ’92, cãtre sfârşitul vieţii autorului, de unde şi însemnãtatea ei pentru trasarea concluziilor lui ultime. La el nu mai e vorba despre referinţe bibliografice—ci despre gândire—o licãrire nouã.
Tresmontant îl citeazã pe larg pe Duhem, cu ‘Sistemul lumii’, şi se referã, e drept cã în trecere, la analiza Crezurilor, a lui Möhler (carte despre care gândea cã a înnoit faţa teologiei); cu multã stimã e citatã şi ‘Fizicã şi microfizicã’ a lui de Broglie, interesantã pentru un scriitor care se interesa de ştiinţe ca metafizician. Tresmontant avea de recomandat teologi, filozofi, naturalişti, istorici şi filologi, biblişti, scriitori, autori modernişti şi scolastici. E interesant cã, în ‘Chestiunea minunii în legãturã cu Evangheliile’, Tresmontant mãrturiseşte deschis şi Învierea, şi naşterea din Fecioarã. Spune cã nu era necesar ca Mesia sã se fi nãscut din fecioarã, nu era aşteptat acest lucru—însã Iisus e mai mult decât numai Mesia, naşterea Lui întrece aşteptãrile. Credinţa nu restricţioneazã inteligenţa.
În creştinism, transformarea face posibilã noutatea radicalã.
Sc. XIX a însemnat triumful materialismului în ştiinţele naturii. Sc. XX n—a fãcut decât sã ia act de aceastã biruinţã.
Creştinismul se întemeiazã nu pe un mesaj, pe o învãţãturã, ci pe un fapt: Învierea.
Descartes ignora activitatea sistemului nervos—vegetativ şi de relaţie; refuza ideea unei ‘autonomii motrice’ a organismului, a unor ‘iniţiative’ organice.
Evangheliile sinoptice înfãţişeazã perspectiva galileanã—iar cea de—a patra Evanghelie, perspectiva ierusalimitanã. Iisus vãzut din Galilea, de pe drumurile Galileei—şi de la Ierusalim.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu