Cantalamessa atrage atenţia asupra faptului că fenomenologia poate fi o experienţă spirituală. Şi cunoaşterea ştiinţifică poate fi, dar prin ceva neconsensual, extrinsec ştiinţei, neştiinţific, pe când experienţa de acest fel e o latură a filozofiilor, e presupusă, constitutivă lor.