Semnificativ e faptul cã Simmel nu s—a cantonat la aspecte fragmentare, ci a vizat întregul, fie cã e vorba de autori (Goethe, Rembrandt, Kant, Schopenhauer şi Nietzsche, Michelangelo, Rodin) sau de incidenţe (istoria, etica, sociologia, filozofia artei, metafizica); a scris toate aceste studii, care sunt cuprinderi de ansamblu, vederi generale asupra unui autor sau a unei discipline. Pornea de la aspecte distincte, e adevãrat, însã ajungea sã cuprindã întregul. Urma mersul firesc al cunoaşterii—de la parte la întreg; aceastã naturaleţe i—a fost, însã, taxatã.
Chiar era omul generalului esenţial, pe care l—a şi teoretizat; el spune cã esenţa individualului e generalul cutãrui individ, individualul real e generalul cunoscut, pe când individualul empiric e genericul lipsit de importanţã. Parafrazez, însã cred cã redau bine gândul lui. Existã, cu alte cuvinte, un ‘general al individului’, care îl caracterizeazã. Ceea ce iau oamenii drept individual nu e decât generalul nesemnificativ şi necaracteristic; detaliul e pleavã.
Individualul necaracteristic e pleavã. E genericul. În aceastã privinţã, Georg Simmel n—a scris despre Schopenhauer altceva decât gândea Schopenhauer despre sine însuşi (circumstanţele existenţei lui erau genericul, nedefinitoriul, neesenţialul, necaracteristicul). Generalul care—l intereseazã pe Simmel e esenţa individualului, nu genericul, nu generalul tern.
Revenind, Simmel nu e deloc cantonat la fragmentar. El cautã, dibuie accesul cãtre adevãratul general, care e esenţa inconfundabilã a unei individualitãţi, şi care e opus genericului. Circumstanţele, detaliile sunt generice. Simmel inverseazã perspectiva. Propune ca generic ceea ce alţii iau drept individual, şi ca într—adevãr individual—esenţa individualului, generalul, tendinţa cea mai generalã, ceea ce subîntinde particularul. Epistemologie opusã aceleia enunţate de Gracq pentru critica literarã; la Gracq, adevãrat e numai individualul empiric.

Urmaşii lui Simmel sunt Bloch, Adorno, Touraine, Bourdieu, Baudrillard, sociologii franc—tirori. El însuşi se revendica de la un astfel de sociolog franc—tiror: Marx.