Acasã

Acasã




Sb., fumat pânã la 5 (16 ţigãri); treaz de la 11 ½ (17 ½ ore).

Dum., de la 2 ½--fumat.
Cele nouã cãrţi (Lubac, Clément, Moltmann, policierul, Zaciu, Tudoran, Valdés, italianul, romanciera americanã).
Soarta unei sinteze trecute aproape neobservate. O carte care s—a strecurat neobservatã. În climatul anilor ’60, noua sintezã, nouã prezentare sinteticã a trecut neobservatã.
Dum., de la 12, al doilea pachet de ţigãri.

Azi, 15 ţigãri.
Luni, fumat pânã la 10 ½ (4 ¼--10 ½).

Etica divertismentului—etica tomistã. Ieri, vin.—chiul, ritm, piaţã, tel., berea, cafea, aer; azi, sb.—ritm (7 ½; 6 ¼--9), berea (10 ½), vreo patru cafele, tel. (11 ½, apoi 6). Când eu vorbesc despre trecut, ele îmi spun cã am prezent şi viitor. Prezentul.

Mã gândesc câteodatã la oamenii care citesc—cusurgiul, evreica, Watson, evreul Stahl, Ep. Sigrist, etc.. Dublinezul la tinereţe, necesarul unei vârste.
De la 2 ½, întâia cafea. (Deşteptarea—la 1 ½, vin.; la 7 ½, sb.; la 12 ½, ieri; la 1 ½, azi). De la 4, a doua cafea de luni. De la 5 ¼, a treia cafea.
Luni seara, citesc despre douã din serialele S. TREK, etc.; ieşirea din climatul prozei agramate, de proastã calitate, pedestre şi terne.
La 4 z.. La 9 z..
Şi eu cred cã unii sunt mai conservatori în ceea ce spun, decât în ceea ce gândesc.
‘M—am gândit mult la …’/ ‘am reflectat mult la …’. ‘[O notã] despre …’, sau ceva ager.
Heneghan discutã un subiect (definiţia civilizaţiei) şi o teorie (a lui Childe), citând patru autori şi evocând amintiri din tinereţe. Aceastã discuţie pe scurt, la obiect, în formã conversaţionalã, e o notã. Adicã, o însemnare.
De foame, visez, la 2 ¾, paste cu ketchup şi cotlet sau ceafã de porc, cereale cu lapte, tobã, cremwurşti, cantinã.
Am visat la tobã, la cremwurşti, la cereale cu lapte, la cantinã, la paste cu sos de roşii şi o fripturã.

Azi, luni, la amiazã, monotonia ‘Ioanei’—la 4 ½ ani.
Marţi—douã snickers, cinci snatchuri, cremwurşti, pâine, cola. De la 8, fumat.
Marţi—fumat pânã aproape de 4.

Vin., fumat: 2 ½--12 ¼.
Prezentat (numai) ca eseist, e (şi) romancier. Cãrţile acelea nu—s romane. Iar cel puţin una e o antologie (de eseisticã).
Mã gândisem/ vrusesem/ intenţionasem sã recitesc ….
Stâlcirea, ratarea, scâlcierea experienţelor, chixul, alunecarea culpabilã în exterioritate, ratarea centrului, a tridimensionalitãţii.

Sb., mai aveam 10 ţigãri din al doilea pachet din ajun.
Bucuroasã cã îi face jocul, cã îi iese jocul; ea fusese aceea aleasã. Ea hotãrâse. Revelaţia, pentru mine, a faptului cã ‘poate fi luatã şi altfel’, cã înţelege de un cu totul alt limbaj.