duminică, 30 iulie 2017


Sâmbătă seara am citit recenziile câtorva lucrări ale lui Revert (‘Franţa americană’, ‘Antilele’, ‘Între cele două Americi. Lumea caraibă’) şi articolul succint al lui Allix; conform acestuia, Revert pregătea o lucrare referitoare la Mézenc şi la Gerbier de Jonc.
Revert plecase în Martinica în toamna lui 1927. A locuit acolo aproximativ nouă ani.
De la 1947 la 1952, adică cinci ani, Revert a predat la Bordeaux. De la 1932 la 1937, şi de la 1941 la 1947, predase în licee franceze din patrie, adică aproape îmbătrânise în învăţământul secundar.
Ştiinţa lui era cuprinzătoare (cu adevărat lumea în ansamblul ei, cu elemente naturale şi umane), incluzând şi fenomenele naturale. Studiase vulcanismul, şi există o latură a operei lui care îi revine naturalistului; predilecţiile lui intelectuale erau ierarhizate, însă nu exclusive, şi nici ocazionale. Însă Allix îl considera mai presus de orice altceva, etnolog.
‘Antilele’ a apărut în 1954, iar Veyret a publicat o apreciere literară concisă.
Allix amintea de ‘recenziile incisive’ publicate de către Revert în ‘Revista de geografie din Lyon’ şi de reflecţiile prilejuite de călătoriile ca director în Ministerul coloniilor.
Ca dată a susţinerii tezelor, Papy dă ianuarie 1949, iar Allix, 1945!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu