miercuri, 23 decembrie 2015




Principiul primăverii: tripticul (‘Cicatricea’, ‘Goana’, ‘Nisip …’), etc.. Intensitatea şi nearbitrarul.
Cinema gotic & cinema silenţios & policieruri (trei titluri despre o femeie: străină, a doua, fugară). Cinemateca ideală. Inefabilul, lirismul.
2 x Fay & Ann, comedia despre reporteri & Jean. Martha & Mary A. & PG.
Heston & Douglas & Lancaster & Peck. Tripticul (RM, etc.). RS, Wayne, Flynn, Cooper.
Patru actriţe (Fay, Carole, Ann H., Lily).

Rusul & H de B & PC & nuvele & anticipaţia.
La o s. & ambasadorul & ed..
Anticii & 6 vols..
Capadocienii & WP: 10 vols. (6 & 3 vols. & gândire).

Romancierul despre astronomie & dublinezul despre poezia lui Betjeman.

Episcopul, despre ‘eul denominaţional’. Partizanatul, taberele; însă şi ecumenismul neideologic, neînfeudat, deschiderea. Stilistica de grup, stilistica socială. Rezonanţa nouă, concomitent atemporală şi biografică, pe care o au aceste postări vechi.
Identificăm binele cu ‘începuturile’, pentru că trebuie să cunoaştem ceva, trecutul e cognoscibilul.

Carey & M. Stone.

Severitatea lui Hull corectează sentimentalismul, impresia de îngăduire e falsă, aprecierile lui erau adesea severe, iar criticile, drastice, destul reflectau dezamăgirea, nu încântarea. Ieri (marţi), la 25 z..

Mi. mai am 15 & 3,5 & 0,04 mil., din lefuri precedente.

‘Liliacul vampir’ & ‘Regele zombilor’ & ‘Monstrul nebun’.

Inspiraţia: a scrie mai ales ca H. despre cinemaul B. ’33, Majestic & ’41, Monogram & ’42, PRC.

Paradoxul ca un acelaşi actor să îi joace pe Iago, Casanova, Hitler, van Helsing, Lestrade, Freud, însă şi … Porthos şi Panza.

La 10 z. (dum.—azi).

Mişcarea & ciulamaua & pilaful & portocale. A gusta pacea ca pe o pâine.

‘Corabia …’: a gusta fără a obiecta.

Mi. seara: rănile irlandezului zombificat, împuşcat de refugiatul vienez, ‘acele împuşcături’, supravieţuitorul e irlandezul (nu atletul, însă nici gorila, asupra căreia nu s-a tras); gloanţele trase îl zdruncinaseră, dar nu-l opriseră (ca pe atletul operat de nepoata Prometeului galvanismului).

Imaginea juridică în religie e hibridul superstiţiei şi al fricii de pedeapsă (îndreptăţirea retribuţiei). Hibridul: mentalitatea juridică, legalistă, în religie se inspiră din frica de pedeapsă, nu din lege, care poate simboliza tocmai relativul, omenescul. Experienţa modernă liberală: tot ceea ce putuse părea neabolibil, imuabil.

Birzer afirmă că reciteşte anual trilogia lui Lewis şi ‘mult din operele Willei Cather’.
Knox despre îndrăgirea ‘Imitaţiei …’.
Blândeţea şi calvinismul generalului Jackson.
Însă cei mai mulţi sunt prostovani ipocriţi, ca inginerul ecologist. Scălâmbăielile, umorul, volubilitatea stângace, mecanică, certitudinea, poncifele, limbajul bombastic şi vag al reclamei (‘legăturile făcute cu … paralelele’). Tonul mobilizator, pueril, artificial şi îmbâcsit.

Joi, la 8 ½ seara: 1 ½ ore pentru 30 pag., 3 x 30 pag., 3 vols.; 14 z.. 6 vols. x 4 z.. 3 & 4 vols.. Având ceva din mireasma însemnărilor clasicului chinez, lirismul, inefabilul, pozitivitatea.
Iezuitul: 11 vols..

‘Cârlig, fir şi plută’, ‘Doamna mărturiseşte’, ‘Amiralul era o doamnă’, ‘Holteiul sfios’, ‘Bătălia lumilor’, ‘Războiul monştrilor’, ‘Avertisment din spaţiu’.

Luni seara, mişcarea. Azi, joi, epopeea, gestul; iluzia. Portocale. Pilaful. Ciorbă.

Problemele false, obiecţiile, scornelile cusurgiilor şi ale mohorâţilor: pretinsele defecte ale lui FMD, Sh.. Esteticul înseamnă universul moral, lumea morală, ca atare obiectivitatea în acest mod, afectivitatea e participativă (în ştiinţele exacte, afectivitatea e neparticipativă, nu face parte din rezultatul cunoaşterii).

Unii doresc să existe dramă în naraţiunile gotice; uneori, există. Dar nu e absolut necesară, pentru că există eficienţa senzaţionalului ca atare, ce face ca goticul să nu îi fie tributar dramei pentru a exista sau a impresiona (parodia, pe de altă parte, e subterfugiul lipsei de iscusinţă, stângăcia se pretinde băşcălioasă). Oricine se simte în stare să elaboreze o naraţiune gotică, nu o subminează cu comedie. Se recurge la umor (cel mai adesea, la un umor lamentabil) numai pentru a camufla insuficienţa iscusinţei. Neinspiraţii for să facă aşa încât goticul ratat, neizbutit, să treacă drept parodie.

Cele şase comedii. Inefabilul. A gusta. A testa. Trecusem de la comediile silenţioase, la comedii din anii ’40-’50, adică la ceea ce simbolizează stilul atemporal, nevremelnic.

Oamenii sunt mai impresionaţi de operele filozofice pe care nu le înţeleg, şi care îi şochează. Trăsătura latină (eul, PC). Profunzimea trebuie să nu fie abisul ignoranţei, hăul.

Diferenţa nu trebuie resimţită sau conştientizată ca antipatie.

Comediile & PC.

Unii confundă inspiraţia, receptivitatea, deschiderea, cu adevărul estetic.

Nuanţa de sidef.

Idealismul Episcopului e o formă de dor, de nostalgie, gândul posibilităţilor neirosite.

Dialogurile lui Platon sunt nuvele dialogate. Ca formă: mai întâi Platon, apoi Aristotel, Berkeley, Hume, Schopenhauer, Leopardi, Chartier, Lovinescu. Artificialitatea cauzată de răstălmăcire.

Încăpăţânarea imbecilă, îndârjirea senilă, întărâtarea. ‘Exagerarea’.
Cu ochi răi.
Imbecilă nesimţită.
Demnitatea. Varza, gutuile. Dim., nesimţirea. Obiecţii.

Caritatea creştină e o chestiune de morală, nu de sentimente; aceeaşi religie care propovăduieşte caritatea universală îndeamnă la sentimente limitate, controlate. Lipsa prejudecăţilor trebuie să nu însemne aşteptări.

‘Dramă sumbră’, adică ‘afacere tenebroasă’.

‘Regina Kelly’ de Stroheim.

Rezoluţia, nelinearitatea, conturul obiectelor în mişcare. 30 de imagini a câte două câmpuri. Camerele orthicon. Cele 12 câmpuri/sec. pierdute.

Fiinţele umane mi-au fost indiferente sau antipatice.

Creştinii nu au rescris istoria romană în acord cu propriile lor preocupări: prestigiul unor prigonitori ca Traian sau Marcus Aurelius atestă acest lucru; chiar înainte de reabilitarea modernă a lui Adrian, prestigiul unor anticreştini vehemenţi era neatins. Pentru Sf. Grigore Dialogul, exista şi identificarea personală cu destinul Romei (familia lui, ideea despre demnitatea şi prerogativele pontifului, antipatia faţă de greci). La începutul Evului Mediu, pontiful îşi asumă demnitatea suveranilor romani.

Ideea de marjă. Idealul e o marjă, iar decizia, evaluarea sunt ineluctabile, îi revin fiinţei.

Deriziunea & analiza. Momentul de pătrundere. ½ an, până la reluarea analizei, după relativa artificialitate a simpatiei. Iniţial, răstălmăcisem atât tendinţa lui Hull (eludând severitatea), cât şi natura analizelor proprii. Izul gazetăresc al admiraţiei lui H., şablonul.

Tournier îi atribuie lui Spinoza un idealism moral, axiologic, dualist, o învăţătură despre aparenţa amăgitoare, care nu se găseşte nicăieri la acesta.

În experienţă se armonizează monismul şi pluralismul, unitatea esenţei şi pluralitatea formelor.
Dialectica a pretins să explice această corelare, însă nu e decât un alt monism.
Despre unitate, întrucât ea e lipsită de distincţii, nu se poate afirma decât că există; totuşi, Jaspers credea că e perceptibilă intelectual sub mai multe forme.
Care e semnificaţia întâietăţii idealului?
În filozofie, o întrebare e un gând.

Progresul material nu poate decât atenua paleoliticul.

Marţi, de la 5 ¼ seara, epopeea fantastică.
Marţi, 12—2 ½, o cafea la 3 ½, 8 seara—9. De la 10 ½ seara, unul din filmele finale ale lui Beaudine, despre nepoata uzurpatorului zeilor, Prometeul modern, westernul umoristic însă rezonabil.
Mi., 3—5 seara: aer. La 20 z. de când am început să port haina de iarnă, am adus celelalte economii. De la 5 seara, fumat 2 & 2 & 14 ţigări.
Joi, 11 ore.
Vin., de la 2 ¼, fumat 7 ţigări, prânz, cafea. Vin., de la 11 ¼ seara, primul din cele douăsprezece filme (patru comedii, trei filme japoneze, o melodramă, două filme britanice, un film cu Boyer şi unul al lui Ulmer).
Dum., de la 9 ¼ seara, filmul despre traficanţii chinezi şi ghicitoarea tatuată.
Luni, de la 11 ½ seara, filmul cu Yvette Mimieux, Brolin şi Akins.

Luni seara, 110 & 100 mii [şaorma & web].
Marţi, 155 & 28,2 mii, şi un bon [ţigări & choux …, cola]. Marţi seara, mai aveam 0,3 mil. din leafa curentă. Marţi seara, 30 & 180 mii [kingul & salată, ţigări II].
Joi, 2,04 mil..
Vin., 155 & 361,7 mii [ţigări & ceafă, cafea, pâine, tartă]. Vin. seara, 82,4 mii [choux …, salată].
Sb., 1,12 mil., şi 30 & 35 & 155 mii [vols. & kingul & cola & ţigări]. Sb. seara, 155 mii [ţigări II]. Bleufturit la plecare.
Dum., 30 & 100 & 155 & mii, şi [kingul & ziarul & ţigări & ]. Luni, 30 & 190 & 10 & 50 mii [kingul & ţigări, cola & rafia & prânzul].
Marţi, 195 & 242 & 155 & 109,7 mii [ţigări II & polonezi, pâine, rulouri & ţigări I & choux …, cafele, cola].

Mi., cu 12,83 mil..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu