Unele westernuri recenzate de brazilian le cunosc (‘Cable Hogue’, ‘Winchester ‘73’, ‘Duel în soare’, ‘Mohawk’, ‘Omul din Laramie’, ‘The Capture’, ‘Numai vitejii’, ‘Raidul lui Ulzana’, ‘Diligenţa’, ‘Pentru câţiva dolari în plus’, ‘Pistolarul’, ‘Unforgiven’, ‘Cel bun, cel rău …’, ‘A fost odată …’, ‘Ultimul tren …’, ‘Open Range’, ‘The Range Feud’, ‘Cerul …’ lui Hawks, ‘She Wore …’, ‘Hombre’, ‘Ride, Vaquero!’—despre trei din ele am scris anul trecut, iar despre un altul, anul acesta); în general, sunt mulţumit de tonul remarcilor lui, cu toate că sunt nepătrunzătoare şi lipsite de dibăcie analitică, lucrare a unei minţi mediocre şi neinspirate. Dar calificativele date de brazilian sunt cam modeste, parcimonioase, cu excepţii ca ‘Semnul roşu …’ din ’51, ‘La amiază’, ‘Asasinarea lui Jesse James …’, ‘Destry …’.
Acolo unde pot să compar impresiile, evaluările brazilianului par foarte sărace ca analiză şi pătrundere, reduse la remarci schematice, banale. Aprecierile brazilianului sunt adesea rezonabile; mi-a plăcut ideea axării pe un gen, iar brazilianul e lizibil, cu toate că nu e în liga celor doi, însă nici atât de mălăieţ şi nesărat ca germanul.
O oarecare prolixitate, absenţa unui principiu analitic consecvent, şi mai ales lipsa inspiraţiei sunt mărginirile brazilianului. Impresioniste ca formă, remarcile lui sunt ocazionale, dar credibile, plauzibile. Ideile sunt banale, oportuniste şi boante, lipsite de perspicacitate sau de fineţe. Ideea lui de western sunt mai ales cele din anii ’50, adică cu care era obişnuit în copilărie.

Laura a făcut câteva westernuri cu Gibson.

Vin. dim. mai aveam 5,3 mil. (4,1 & 1 & 0,2 mil.).

E posibil să fi răstălmăcit ‘Duel în soare’ din cauza vârstei.

Nocivitatea moralei predicate de ipocriţi, în primul rând aceia profesionalizaţi. Psihologia bidimensională, reducţionistă, simplistă.
Familia e o profesionalizare a moralismului ipocriţilor.
Simplismul, căutarea de şabloane, ca laşitate.

Actorii: ca ideea de loazir, de inefabil, de menajare ca logică hedonică.

Relaţia filmelor lui Boetticher cu westernul din ’52.

Ideile trebuie testate logic, deşi pot nedumeri, şi atunci apare tendinţa biografismului, a explicaţiei biografice, care e o problemă insolubilă.

Psihologia tiranului. Indignarea şi priceperea. Indignarea coboară la nivelul otrepelor. Idilismul şi pustiul (‘Morgan’, etc.); boala trebuie înţeleasă ca boală.
Pasivitatea: depinde care sunt lucrurile pe care le laşi să se întâmple.

Circumstanţele. Jucatul.

Cele trei ticăloşii (vademecumul & ’93 & rev.).

Lirismul melodramatic inegalabil al ‘Dolarilor în plus’.

Epitet, vârstă & puşcărie & om & pândit & mâncatul. Agăţatul. Vârsta. Pânditul. Ce animal numeşte un copil, aşa. Pentru urmările Sf. Împărtăşanii nu am decât dispreţ. Cloacă de venin. Că un copil poate fi numit aşa. De câte ori au numit-o părinţii ‘scroafă’. Cineva care crede că un copil poate fi numit aşa.

Despotismul religiei, în aceea că cineva ştie la ce rezultat ar trebui să ajungă un altul, cum ar trebui să simtă. Religia înseamnă dominare.

Cineva care, la această vârstă, nu ştie decât ….

Ca ins netiranizabil ….

Extratereştri şi fiinţe fantastice. Taxonomie.

Idealul recreativ al echilibrului burghez, ca pozitivitate, ca posibilităţi, ca opus posomorârii.

Condescendenţa neputincioşilor.

Puţinul pe care l-aş scrie despre lumea Bârladului se referă la expresiile radiologilor vârstnici de acolo, modelate în plastilina ticăloşiei fermentate. Secţia însăşi e pestilenţială. Figurile radiologilor bătrâni, esenţial ţărăneşti, rurale, au amprenta aceea de ticăloşie idioată. Chipuri greoaie de lichele abrutizate. Feţe patibulare, expresive involuntar, de piraţi. Fizionomiile de puşlamale hâtre, de bujaverci cretine, ale lui Petcu, etc.. Expresii de viclenie imbecilă. Moş Petcu, tip de ţăran parvenit, ghiorlan ajuns. Caricaturalul necruţător, atitudinea caricaturistului nefiind decât riposta cuvenită.

Două episoade nedemne de mine, pomana şi sâmbăta. Miluirea unui pomanagiu. Conştientizarea anomaliei.

Răsăritenii vor ecumenism cam aşa cum vrea Ib. afaceri.

Dum., după 10 seara, smântână, ciorbă de viţel, doi cârnaţi, castraveţi.
Vin., până la 10 ½ seara, primul western cu Scott, după şapte ani.
Sb., de la 10 ¼ seara, ‘Până la ultimul om’.
Vin. am adus de la Bârlad şuncă, un trigon cu caşcaval, tortelloni.
Sb. seara, ghiveci, o tartă cu alune.
Dum. dim. mai aveam 9 ţigări. Dum. la prânz: cremwurşti, ghiveci. O tartă ca dejun.

Dum. seara, & 100 & 70 mii [pâinea & web & două tarte].
Vin., 92,8 & 270 & 155 & 140 & 79,2 & 20 mii, un bon, şi 3,744 mil. [pilaf, usturoi, cola & bilete & ţigări & vols. & trigoane, tortelloni & cafele & vols.].
Joi, 19,8 & 204,1 & 59,6 mii, şi un bon [trei croissante, cafea, salată de carne & ţigări, cola, cafea & plăcinte cu mere, melci cu brânză].
Sb. dim., 155 & 100 & 87 mii, şi un bon [ţigări & ziarul & polonezi, pâine]. Sb. seara, 155 & 70 & 5 mii, şi trei bonuri [ţigări II & tarte cu alune & sarmale, smântână, ghiveci].
Dum. dim., 155 & 70 & 64,5 mii [ţigări & şosete & cafea, cola].
[Vin., 0,76 & 3,744 mil.; sb., 570 mii.]