Joi, la Bârlad, conversaţie telefonică cu un şnapan, care nu negocia şi nu făcea reduceri corespunzător cantităţii. Impresia era de cacialma, lăcomie prostească şi ignoranţă, însă de cacialma prin ignoranţă (şmecheria cu cele cinci reviste).

Joi seara, despre Lovinescu, carură, haine, mâncat, Fălticeni, rude, portrete, parlamentarul (‘Verescu’), reviste, liturghier, letopiseţe.

Două zile, joi şi mi., n-am fumat la serviciu.

Alineatul despre demarări (şase viitoare vedete) şi escale (şase foste vedete).

Fizionomia studiourilor, abolită sub înrâurirea unora dintre cineaştii americani inspiraţi de francezii care se revendicau tocmai de la tradiţia americană a studiourilor. Complexele cinemaului european.
Aşa încât noul Hollywood, de după amurgul studiourilor, e tocmai reculul cinemaului anilor ’40-’50.

Românescul maladiv. Românescul resimţit ca maladie, ca primitivitate pervertită, fermentată. Cei care au senzaţia unei vindecări, a unei intrări în normalitate.

Risipa, onoarea pe care le-o fac oligofrenilor când declam teribilisme, nemeritate de ieri.

Vin., după 10 seara, mai am 5 & 2 ţigări.

Joi şi vin. am citit cu nesaţ despre istoria câtorva studiouri americane.

Ezoterismul kalāmului, nerecomandat gloatei. După unii, era proscris numai kalāmul oţios sau speculativ. Kalām înseamnă scolastică, de la expresia arabă pentru retorică.

Etimologia, obârşia utilizării metaforice. Obârşia e ideea unei metafore, iar aceasta e reluată de postbelici: coexistenţa unor iţe; metafora se referă de la bun început la natura obiectului artistic. E o trăsătură estetică a operei literare sau de idei, nu una tehnică.

Realitatea poate fi înţeleasă şi resimţită ca versiunea grotescă a imaginarului, ca pervertirea idealului. Idealismul acesta, obârşie a dezamăgirii, e unul afectiv.
Faptul a de a fi altfel, de a gândi, de a simţi altfel, e un avantaj, o şansă, şansa realizării noului, a diferenţierii.

Publicul nu gusta operetele pentru ceea ce afirma Camil P., la care e atât firea colţuroasă, cu semitonul psihotic şi plebeu, cât şi suficienţa pionierului artei. Cu alte cuvinte, el e contrazis şi dezminţit de către cei care nu simt la fel. Există la Camil P. şi intransigenţa pionierului, a profetului modernităţii artistice, dar şi francheţea colţuroasă, maniheismul pe şleau, exagerarea psihoticului şi a provincialului.

Obscenitatea cabotinismului lui P.. Era un cabotinism strident, ca şi papioanele de universitar englez …. Probabil însă că idealul e luciditatea fără batjocură şi fără indignare. Mai presus de orice, fără credulitate şi fără iluzii.

Înţelepciunea înseamnă luciditate fără otravă.

Abisul nesimţirii vasluiene, şi această placiditate a nesimţirii nedezminţite. Vasluiul e atât polul sărăciei europene, cât şi acela al nesimţirii militante. Cea mai izbitoare nesimţire moldovenească eu am întâlnit-o la vasluieni şi la ceangăi. Acesta e mâlul fetid al ruralităţii moldoveneşti.
Bastionul, simbolul intelectualităţii, al trevziei.

Această streche senilă.
Gogomănia placidă dar înăcrită.

Vin., de la 9 seara, ‘Hai să …’.
Sb., de la 9 ½ seara, un film englez interbelic de aventuri.

Joi, 155 & 77,1 & 155 & 49,4 & 20 mii [ţigări & cafea, cola, pâine & bilet & pizze, cafea & cafele]. Mi., 89,8 mii [plăcinte, pizza, cafea]. Dum. seara, 120 & 110 mii [bilet & web].
Marţi, 155 & [ţigări II & ].
Vin. seara, din al doilea mil. al rezervei, 453,9 mii [polonezi, suc, pâine, cafea, choux …]. Vin., 270 & 155 & 20 & 350 mii [bilete & ţigări & bilet, dim.].
Sb., 155 & 110 & 150 mii [ţigări & trei cepe de gladiolă, regina … şi ochii … & viţel]. Sb. seara, 104,5 mii [cafea, ketchup, cola, choux …].
Dum., din al treilea şi al patrulea mil. ale rezervei, 280 & 670 & 90,2 & 155 mii [lingeria & pantofi & choux …, pepsi, cafea & ţigări].
[Din întâiul mil. al rezervei, 230 mii, joi & 795 mii, vin.. Din al doilea mil., 453,9 & 520 mii.]