Pentru latini, Anul Nou era sub semnul lui Ianus (unii afirmă că luna ianuarie o avea drept zeiţă tutelară pe Iuno, zeiţa căsătoriei şi a naşterii, cf. menologiilor rustice), un zeu specific latinilor, zeul începuturilor, mişcării, trecerilor, schimbării, zeul uşilor, porţilor, al timpului, deasemeni al sintezei şi al echilibrului; numele său era întâiul menţionat în rugăciuni. În vremurile de demult, anul calendaristic latin avea zece luni şi începea cu luna martie. Ca atare, luna ianuarie a fost, la instituire, luna penultimă a anului.

Ianus, ‘prezent la începutul lumii’, ‘paznicul porţilor Raiului’, e, din perspectivă creştină, o prefigurare simbolică a lui Iisus, a Sf. Ev. Ioan, a Sf. Petru.
O sinteză clasică despre Ianus avem la neîntrecutul Ovidiu, mitograful, care a scris referitor la Ianus în Fasti, cartea întâi (de la 63 înainte), pentru întâia zi a anului.
‘Grecia nu are nicio zeitate ca tine.’
Alegerea latinilor, atunci când au reformat calendarul, a fost una raţională: solstiţiul, Soarele ca jalon temporal suprem.
A patra întrebare a lui Ovidiu se referă la întâietatea lui Ianus (de la 171 înainte): ‘De ce, Ianus, […] îţi aduc tămâie şi vin ţie celui dintâi?’ ‘-Pentru ca prin mine, care păzesc pragurile, …’.
‘Templele şi urechile zeilor sunt deschise, limba nu rosteşte rugăciuni sterile, şi cuvintele au greutate.’
‘Eu sunt uşa şi portarul’, parafrazează cineva esenţa unuia din răspunsuri.
Aceste trăsături spirituale le avea Iisus, Anul Nou al religiei, deasemeni câţiva sfinţi ai creştinismului primar.
La Sf. Ioan avem prologul (Ἐν ἀρχῇ ἦν ὁ Λόγος) şi descoperirea (apocalypsis Iesu Christi quam dedit illi Deus, καὶ ἐσήμανεν ἀποστείλας διὰ τοῦ ἀγγέλου αὐτοῦ τῷ δούλῳ αὐτοῦ Ἰωάννῃ ὃς ἐμαρτύρησεν τὸν λόγον τοῦ Θεοῦ καὶ τὴν μαρτυρίαν Ἰησοῦ Χριστοῦ ὅσα εἶδεν, ‘iar el, prin trimiterea îngerului său, a destăinuit-o …’).
Sf. Ioan are acest verset: ‘Fericit este cel ce citeşte …’ (Apocalipsa 1.3), beatus qui legit, Μακάριος ὁ ἀναγινώσκων.
Sf. Petru e primul ucenic menţionat de Sf. Matei (4.18): ambulans autem iuxta mare Galilaeae vidit …. La fel la Marcu 1.16. V. Ioan 21.15-22, sequere me. Cele trei întrebări sunt nuanţate: diligis me plus his (v. 15), diligis me (v. 16), amas me (v. 17).
Luca 24.25: o stulti et tardi corde ad credendum in omnibus quae locuti sunt prophetae.
La Sf. Luca avem Buna Vestire şi Faptele (‘Şi în zilele acelea …’, Fapte 1.15, et in diebus illis exsurgens Petrus in medio fratrum dixit …).