sâmbătă, 4 noiembrie 2017

Ca boală, fetişismul e nu o predilecţie, ci o exclusivitate şi o incompletitudine; nosologia e absurdă: ‘pubefilia’ e taxată ca … parţialism, ceea ce, de fapt, exhibă meschinăria burgheză a psihiatriei parafiliilor. Definiţia parţialismului e atât echivocă (alte părţi ale corpului sunt la fel de excitante ca organele genitale, ceea ce nu înseamnă exclusivitate), deoarece înţelegerea sexualităţii e reducţionistă, cât şi întemeiată numai pe expresia verbală a ceea ce crede o persoană, pe propria reprezentare, ceea ce cred oamenii despre ei înşişi. E o psihiatrie gândită de bolnavi, mintea răstălmăcită de către perverşi; într-o societate seculară care se închipuie … emancipată sexual, gustul pentru sâni, fese, buric, picioare, axile, mâini, e … parţialism şi ‘venerare fizică’ (‘orice practică de venerare fizică …’), iar o zeiţă htoniană din ‘Edda’, zeiţă a grâului şi a familiei, zeiţa cu păr auriu, soare terestru, trece ca expresia şi atestarea perversiunii …. Puerilitatea acestor decodări e demoralizantă, aşa cum e şi vulgaritatea lor, ca penibile răstălmăciri ale elementarului. Perspectiva emică e aceea umană, naturală.
Adevărul e că terminologia e vagă, iar firescul e amalgamat, în acest mod, cu clinicul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu