Atleţii, dimensiunea umană, fiziologia serialelor

Colaje, poezia & evreul, culegerile.

Ieri, vin., cinematograf de 2 ¾ G. (Alocasem 5 din cei opt G rămaşi.)

Cinci filme afro-americane & cascadorul. Ezoteriştii. Rufe & meniu & carnete …. Vols., sb. & colaje & romane & citit … & poezie, culegeri, evreul.

Distilarea. Salahorii. Mândria.

Abrutizarea, dezabuzarea, credulitatea.

O abordare mai puţin strepezită şi întărâtată a filmelor modeste. O abordare mai neutră, mai afabilă, şi chiar convenţională.

Ezoteriştii & tabelul.
Cafea. Cină. Tabelul & cinefilii, cr. & jind & serialul, joi, actriţa.
10 vols.. Colaje.
Romane. Colaje. Vols., azi, sb.. Poezie & evreul, culegeri.
Ed..
Libertatea.

Dj.: no. (Mohr în ‘59) & ≠, atu (Timberg, ‘Ursus’), ocazionalul, fortuitul unei evaluări & scurt-metraje. Heyburn şi Pat O’Brien în ’30, romanele lui J. Farrell.

Inefabilul, nardul, vârsta,

‘Viaţa e o luptă cu tine însuţi, nu cu alţii. Fă ceva pentru tine.’

Azi, luni, am observat că cele două filme americane de la mijlocul anilor ’30 despre TV sunt diferite, ‘al doilea’, sau ‘celălalt’, e cu maestrul bănăţean. Ideea mea de TV e avangardistul francez descoperit cu 15 ani în urmă.

Însă distimia semnala ceva real. Demasca amorţirea, ideile false.

Formatul: bedefilul francez & BW, iluzia & armeanul & cârpaciul mălăieţ şi moralist, aiurit, indigest.

Câteva filme centenare.

Există confruntări pe care nu inteligenţa le decide.

Reabilitarea actoriei lui Fury, nu pentru comedie, ci pentru aventura solemnă (care poate să fie pompoasă). Cei trei regizori ai filmelor cu Ursus. ‘Valea leilor’ şi principiul sapidităţii, abordarea hedonică sinceră, asumată: uneori e necesar să acorzi desfătării întâietatea, şi să recunoşti plăcerea, independent de axiologia coerentă. Ideea mea fusese ‘Jeepers …’, lipsit de merite, dar agreabil, neindigest; deasemeni, analiza alternativă, îngăduitoare, bonomă (ca pentru câteva filme afro-americane relativ timpurii), glosa care se situează nu pe terenul axiologiei estetice, ci al satisfacţiei, al axiologiei hedonice (‘puţinul e mult’, satisfacţia nu e de dispreţuit), aşadar dezminţind ingratitudinea uzuală, ingratitudinea ipocrită a negării coordonatelor obişnuite ale existenţei; primul pas e recunoaşterea plăcerii, al doilea e cizelarea formei care îngăduie o reconfigurare a experienţei, printr-o axiologie modestă, pentru că abia ingratitudinea e bombastică. Selectivitatea înaltă, alegerea unghiului celui mai propice. Avantajarea operei prin analiza selectivă, neşcolărească. Probitatea critică nu trebuie să fie rigiditatea lui Trăsnea.

Există un decalaj între senzaţie şi expresie/gândire, formularea nu exprimă exact trăirea, care e falsificată retroactiv prin autonomizarea expresiei, prin efectul expresiei, care sugerează altceva decât a fost trăit.

Dimensiunea umană poate fi realistă sau fantezistă, ceea ce are întâietate e sugestia umanului. Poate fi umanul imaginar, idealizat, etc., e corelativul sentimentului. Răspunsul afectiv demonstrează izbânda termenului uman: se răspunde afectiv la dimensiunea umană, drept care o fantezie poate fi emoţionantă. Aceasta e dialectica umanului perceput. Cârpăceala demoralizantă, în artă, suferă de această lipsă a umanului, nu numai acela realist, verosimil, plauzibil, dar şi acela imaginar, idealizat. Lipseşte deopotrivă ‘umanul aşa cum e’, cât şi ‘umanul aşa cum ar trebui să fie, cum s-ar cuveni’. Aventura izbutită e o utopie umană, cu alte cuvinte o utopie morală, psihologică.

Sunt cinci filme afro-americane şi unul biografic, şi cinci filme cu subiect asiatic (însă foarte diferite); prin urmare, e chiar mai mult de o cincime (din analizele cinefilei). Numai patru sunt despre ocultism; lipseşte chiar capodopera din anii ’70, dar şi unele din anii ’30 sau silenţioase. Serialele cu cel mai ilustru cascador al americanilor. Impresia generală e de coerenţă. Nu mai puţin de patru filme (unul, numai recomandat) au ca temă ‘norocul’.

Ideea inspiraţiei.

Cele cinci analize (trilogia ‘Ursus’, ‘Muschetarii’, tinereţea Cleopatrei).

‘Ştie exact aproximativ ….’

Vara lui ’03, sfârşitul toamnei lui ’04, vara lui ’05, dezmorţirea, înviorarea.

Ştiinţa exactă e posibilă numai când mintea analizează altceva decât mentalul. Dincolo de natura istorică şi individuală a faptelor cunoaşterii umaniste, primordială e natura lor mentală. Precizia îi revine cunoaşterii ce ia drept obiect ceea ce nu e mental. Orice altceva poate fi cunoscut în termeni care să întrunească, vremelnic, consensul de moment, consensul epocii. Ulterior, cunoaşterea vremelnic consensuală va fi taxată drept noţiune ce numai păruse ştiinţifică. De ce? Pentru că e mintea care cunoaşte mentalul. Din acest motiv, nu există un prag al ‘maturizării ştiinţifice’, ci numai toane scientiste pasagere, care de la un moment încolo nu mai conving şi nu mai sunt asumate. Despre mental, mintea poate cunoaşte cu precizie numai parametrii măsurabili, determinările cuantificabile, ca în psihologia inaugurată în sec. XIX, neuropsihologia pozitivistă, psihofiziologia maeştrilor germani din sec. XIX …. Aceasta e latura biologică a umanului. Acesta e aportul biologiei la cunoaşterea ştiinţifică a umanului, posibilităţile biologiei. E cunoaşterea ‘umanului ca biologie’. Mentalul e cercetat ca fenomen biologic.

Cele cinci analize & armeanul şi comediile.

Istoria efemerului, mai atunci când e armonios realizată, vioaie, neîmbâcsită, agreabilă, cursivă.

Episoadele (de la începutul primelor două sezoane): la 1 ¼ ani; am scris de la început despre TV, dată fiind inspiraţia de la exegetul lui Allen. Pe de altă parte, e neaşteptat că a scris numai atât.
Argumentul împotriva dispreţului unei elite sceptice, neconvinse de forţa cinematografului şi neîncrezătoare în posibilităţile lui, sunt astfel de analize, corespunzând unor experienţe. Deasemeni, împotriva ipocriziei nedispuse să recunoască faptul satisfacţiei, autonomia satisfacţiei date de ceea ce e altminteri lipsit de merite. Poate plăcea şi ceea ce nu e extraordinar. Iar faptul nu trebuie negat.
De ex., almanahul filmelor de spionaj europene din anii ’60 (cinefila nu scrie despre filme europene). Autenticitatea experienţei e deajuns.
Plăcere recunoscută adesea de Ralea (romane franceze de aventuri, policieruri) şi o dată de Chartier. Locul însemnărilor e într-un jurnal ca al lui ME. Antipodul e jungla stivelor de romane populare dintr-o evocare a unui memorialist american. Acolo era simbolul deznădejdii şi al derivei. Semnificaţia e întotdeauna cea afectivă, adică trăită, resimţită; chiar când ceva pare să învioreze, trebuie să îi corespundă o forţă morală aflată la nivelul ocaziei şi capabilă de răspunsul cuvenit, existenţa e interacţie, binom, polaritate, diapazon, ceva nu e nici scornit de eul autonom, nici impus. Mă gândesc că nici Hull, nici cinefila n-au scris despre TV.

Temeiul minţii. Streaşina, înălţimea frunţii (ruşii, IK, AS, MH, etc.). Şahistul.

ME & evreul berlinez. A trişa.

Bănăţeanul Logosi & Robinson & Elvira P. & L. Pick.

Sb. seara, cele patru cântece. Şase cântece pentru începutul filmelor.
Sb., de la 10 seara, ‘Graniţă’.
Dum., de la 9 ½ seara, ‘Judecătorul’.
Mi., la 9 ¾ seara, mai aveam 12 ţigări din al doilea pachet din ajun.
Sb., despre figurinele de argint şi email, strălucirea argintului luminos; cele două filme, cu cei mai vestiţi doi atleţi.
Sb., de la 9 ¾ seara, ‘Apel …’.
Partenie de la Lavra Sf. Serghii: voievozi, cneji, Alexei al Moscovei, Petru I; grâul. Bisericile nu au zugrăveală exterioară. Catedralele păreau luminoase, icoanele, moderne. Statuia sfântului e un alt element modern. Iar calul de bătaie sunt agresorii polonezi malefici.

Sb., 2 ½ mil. şi 41 & 5,5 mii, şi două bonuri [vols. & cola, cafea & mici, orez cu pui, cafea, dropsuri].
Vin., 155 & 100 & 54,4 & [ţigări & web & dew, cafea & ].
Dum., & 155 & mii, şi [cola & ţigări & ]. Luni, 10 & 270 & 20 & 30 & 155 & 10 & 155 mii [folii & bilete & covrigi & cafele & ţigări & bilete]. Marţi, 270 & 30 & 120 & 20 & 10 & 35 & 155 & 349 mii [bilete & & cireşe & cafele & cola, dim. & bilete & ţigări, din gară]. Marţi seara, 155 & mii [ţigări II & ].
Mi., 42,5 & 270 & 31,8 & 30 & 10 & 155 & 155 mii [cola & bilete & plăcinte & cafele & ţigări, dim., din gară & bilete]; marţi seara, 164,4 mii [pască, pâini, cafea].
Vin., 155 & 10 mii [bilet & cafeaua]; joi, 155 & & 70 & 155 [ţigări, seara & cafele & taxi & bilet].
Sb., 155 & 100 & 1,5 mii, şi două bonuri [ţigări & ziarul & pască, salată, pâini, cafea]. Sb., 50 & 225 & 17,7 mii, şi un bon [vişine & viţel & pui].
Dum., 155 & 140 & 125 mii, şi un bon [ţigări & tort, cola, pâini & ziarul].
[Sb., vols.: 1 ½ & ½ & 0,3 & 0,2 mil., tel. & grecii, istorie & ‘Don Juan’ & antologia.]
[Mi., 700 & mii; joi şi vin., ≈ 600 mii.]