Cei care încearcã sã argumenteze—cel mai adesea, în necunoştinţã de cauzã—cã Sf. Toma şi Sf. Grigore Palama spun, de fapt, acelaşi lucru—sau cam acelaşi lucru—se situeazã la un nivel de generalitate la care pierd filigranul discuţiei—ceea ce e cu adevãrat de interes. Existã aici şi complezenţã ecumenicã, dar şi o eroare de apreciere a nivelului. În acest mod, ei ajung sã aminteascã de cineva care descoperea cã Romanides şi Bloom au multe în comun—fireşte, sunt amândoi creştini. Vreau sã spun cã, uneori, numitorul comun e indiferent, cãci se situeazã înafara interesului real al discuţiei—se pierde filigranul. Cu alte cuvinte, ceea ce au în comun doi oameni poate sã fie prea puţin, irelevant. Şi discuţiile teologice prezintã interes tocmai fiindcã se situeazã la un anumit nivel de precizie—reduse la câteva generalitãţi mai mult sau mai puţin vagi, devin indiferente. Doi gânditori pot fi apropiaţi—sau opuşi—cu preţul filigranului.