luni, 13 februarie 2017


Gilson scria că la 78 de ani şi-a dat seama pentru întâia dată de absenţa cuvântului cauză în cele trei scrieri despre prima via.
Scrisorile lui Maritain sunt afectate, mediocre şi mai convenţionale. Impresia e nu atât de artificialitate, cât de mediocritate.
Însă într-o scrisoare din 1949 Maritain mărturiseşte că aştepta mult ‘de la Şora, acest român tânăr din Paris care punea în serviciul metafizicii un jargon existenţialist savuros’ [1].
În 1952, Gilson scria: ‘cuvintele nu sunt simboluri abstracte, ci semne, chemări la a pătrunde în grosimea savuroasă a conceptelor’.
Iar în 1953 cita ‘Moartea lui Ivan Ilici’.
‘Cred că metoda augustiniană şi pascaliană a semi-digresiunii e singura convenabilă când se vorbeşte despre transcendentalii.’ Metoda parantezelor esenţiale.
‘Duşmanul cel mai rău al Sf. Toma, chiar în Ordinul dominican, a fost Aristotel, al cărui profet e Cajetan.’
În iunie 1967, Gilson scria: ‘teologia dogmatică e singura ştiinţă riguros exactă care, spre deosebire de matematică, se referă la un conţinut real’, ‘fapt incontestabil’.
Gilson credea că învăţătura despre esse au susţinut-o şi ‘Thomas Sutton la sfârşitul sec. XIII, Bernard d’Auvergne la începutul celui de-al XIV-lea, şi alţii după ei până la Bañez în sec. XVI’ [2].
Gilson a intervenit pentru reabilitarea lui Chenu.
Dintr-o operă se cuvine să alegi ceea ce te înviorează.
Dumnezeu nu înseamnă … abisurile sufletului, deznăjdea, egoismul, oboseala.


NOTE:

[1] Étienne Gilson, Jacques Maritain: ‘Correspondance, 1923-1971’, pag. 174.
[2] Afirmaţia lui Bañez e citată într-o scrisoare din 1952: ‹hoc est quod saepissime D. Thomas clamat, et Thomistae nolunt audire: quod esse est actualitas omnis formae vel naturae, et quod in nulla re invenitur sicut recipiens et perfectibile›, etc..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu